Otkritie, un bailout rusesc sub care se ascunde mai mult decât salvarea unei bănci

Dacă la începutul anului banca părea hotărâtă să crească și mai mult, acum este în faliment. Otkritie este un experiment rusesc eșuat cu bănci mari private.

În doar două luni, în iunie și iulie, clienții au golit un sfert din depozitele băncii rusești. Acționari cu averi cumulate de zeci de miliarde de dolari care controlează peste o treime din capital priveau cum banca se scufundă fără să sară în ajutorul acesteia. În august banca centrală a Rusiei intervenea în ceea ce a ajuns să fie primul bailout al unei bănci cu importanță sistemică din Rusia și probabil cel mai mare din scurta istorie capitalistă a țării. Au fost lăsate să scape în public puține detalii despre bailout, care, după unele surse, ar putea ajunge la 7 miliarde de dolari. Despre bancă în general se știu puține lucruri.

O anchetă a Financial Times a scos la lumină câteva lucruri interesante. Sfârșitul anului 2014 găsea Rosneft într-o situație complicată. Prăbușirea prețurilor petrolului, devalorizarea rapidă a rublei și blocajele financiare occidentale au lăsat colosul fără nicio cale evidentă de a-și refinanța datoriile de 18 miliarde de dolari care ar fi ajuns la scadență în doar câteva săptămâni. Având puțin spațiu de manevră, Rosneft a pus în mișcare una din cele mai îndrăznețe scheme financiare din scurta istorie a capitalismului rusesc. Nu era loc de greșeli. A fost o afacere care aproape că a îngenuncheat economia țării. Compania a emis pe tăcute obligațiuni de 625 de miliarde de ruble către un intermediar secret, care a folosit activele ca garanții pentru a obține împrumuturi de tip reverse repo – acorduri de cumpărare de titluri financiare cu angajamentul de a le vinde ulterior la un preț mai mare – de la banca centrală. Intermediarul a transferat dolarii astfel obținuți către Rosneft, permițând companiei să strângă capital pe termen scurt.

Investitorii de pe piețele valutare au presupus că Igor Secin, puternicul șef executiv al Rosneft, paria practic contra rublei, așa că au împins moneda rusească la niveluri minime.

„Afacerea a agitat în sens negativ piața“, scria pe contul său de Twitter Aleksei Kudrin, fost ministru de finanțe. „Un moment extrem de nepotrivit.“ Mai târziu, președintele Rusiei Vladimir Putin l-a mustrat public pe Secin. Lumea spune că Secin este mâna dreaptă a lui Putin. Este binecunoscut teatrul pe care Putin îl joacă atunci când își ceartă de ochii lumii protejații și aliații.

Schema a arătat că este posibil ca Rusia să ocolească sancțiunile occidentale – care îi sunt impuse din cauza conflictului din Rusia – folosind bănci private puțin cunoscute, ca Otkritie (banca a cumpărat obligațiunile Rosneft), firme ce pot fi sacrificate pentru salvarea Rusiei SRL.

„Noi n-am putut-o face, deoarece banca centrală respectă foarte strict sancțiunile americane“, povestește Andrei Kostin, CEO-ul VTB, a doua bancă de stat ca mărime din Rusia. „Otkritie nu este ținta sancțiunilor, așa că au făcut-o ei, ceea ce este foarte bine.“ Amploarea afacerii a devenit clară abia anul trecut, când Otkritie a dezvăluit că a continuat să se alimenteze din lichiditatea în dolari a băncii centrale prin creditele reverse repo și că a folosit banii pentru a cumpăra datorii suverane rusești de 831 de miliarde de ruble – 74% din emisiunea de eurobonduri scadente în 2030. Practic, Otkritie a ajutat Rosneft să deprecieze rubla, apoi a făcut un pariu și mai mare că Rusia nu va intra în default. Cu costul creditării de la banca centrală la 2,5% și cu eurobondurile aducând un cupon de 7,5%, Otkritie a obținut un profit de miliarde doar din diferența de dobânzi. Printr-o singură tranzacție și-a dublat activele, devenind aproape peste noapte cea mai mare bancă privată din Rusia. Investitorii au fost lăsați cu gura căscată. „A fost genial. Aș vrea să avem curajul să facem și noi un așa pariu“, spune un bancher de investiții din Moscova.

Managementul de la Otkritie spune că afacerea a fost bijuteria coroanei dintr-un plan pe cinci ani de a deveni cea mai mare „corporație financiară“ a Rusiei prin achiziția de active cu probleme, împrumuturi mari pentru cumpărarea băncilor oligarhilor și tranzacții agresive cu instrumente financiare. În mare parte, planul a fost finanțat cu împrumuturi ieftine date de stat.

„Mărimea contează”, spune Ruben Aganbegyan, șeful operațiunilor bancare ale Otkritie. „Cu cât ai mai mult, cu atât mai mari sunt lucrurile pe care le poți face.”

La începutul acestui an, Otkritie încă nu dădea semne că obosește. Anunța atunci planuri pentru cumpărarea unei mine de diamante, a patra ca mărime din Rusia, cu 1,14 miliarde de dolari. În ianuarie discuta o eventuală fuziune cu Rosgosstrakh, cel mai mare asigurător din Rusia. Achiziția ar fi dublat activele totale ale Otkritie, care ar fi ajuns la 5.000 de miliarde de ruble, potrivit Moody’s.

Agresivitatea expansiunii crea temeri că Otkritie va aduce pericole pentru care va fi nevoie în cele din urmă de intervenția statului. „Nu este o afacere, totul ține de relații“, aprecia un investitor din Rusia. „Vor să devină atât de mari încât să nu poată fi lăsați să se prăbușească. Nu sunt o bancă, ci un fond de hedging foarte riscant. De ce să li se permită să facă afaceri cu banii băncii centrale?”

Otkritie, care în rusă înseamnă „deschis”, s-a poziționat ca un rival mai tânăr și mai îndrăzneț pentru băncile statului prin legături cum ar fi cumpărarea start-up-ului Rocketbank-ului, lansarea unor cărți de debit pentru fanii serialului Game of Thrones și deschiderea de birouri în interiorul cafenelelor Starbucks.

Cea mai importantă figură din spatele ascensiunii Otkritie este președintele său, Vadim Belyaev, în vârstă de 50 de ani, un fost trader care evită publicitatea. La fel ca mulți oligarhi ruși, Belyaev a început în anii 1990 tranzacționând acțiuni la societățile nou privatizate, dar în cantități mici: adesea căra încasările într-o servietă prin metroul din Moscova.