Ordonanța „trenuleț”: 80% reducerea de deficit bugetar se face prin austeritate, adică înghețările de pensii și salarii

♦ 20% vine pe partea de venituri, care afectează mediul privat. Impactul total, 2% din PIB

Din impactul bugetar total al ordonanței „trenuleț”, 80% din reduceri (30 mld. lei) vin pe partea de austeritate bugetară, prin înghețarea salariilor și pensiilor sau scăderea voucherelor de vacanță. Practic, din reducerea de deficit bugetar de 38 mld. lei din măsurile specifice anului 2025, circa 30 mld. lei vin din tăierile de cheltuieli bugetare: salariile bugetarilor, înghețarea pensiilor sau scăderea la jumătate a voucherelor de vacanță. 

Practic, o înghețare a salariilor și sporurilor pe 2025 ar aduce o economie de 18-19 mld. lei (1% din PIB) la cheltuieli totale în 2024 de 160 mld. lei. Deși pe partea de buget economia este semnificativă, eliminarea creșterilor salariale și de venituri în general înseamnă un impact în consum. Or, consumul privat este principalul motor al oricărei economii, iar în România acest segment are o pondere de 60% din PIB. Totuși, și o frână a consumului vine cu un avantaj, având în vedere specificul României. Pentru că majorările de consum din 2024 s-au dus în importuri, iar bunurile locale nu au putut acoperi cererea suplimentară, practic o frânare a consumului înseamnă și o frânare a importurilor. La rândul ei, o frână în importuri înseamnă o oarecare echilibrare a balanței comerciale, care acționează ca o supapă care să ia presiunea de pe deprecierea monedei naționale. 

Neindexarea pensiilor, cea mai mare cheltuială a bugetului de stat, ar aduce o economie de 9-10 mld. lei, adică încă 0,5% din PIB. Creșterile de pensii se duc de obicei direct în consum, în condițiile în care banii suplimentari, mai ales la pensiile mici,  sunt folosiți la achiziții de bunuri sau servicii de bază. 

Doar 20% ar urma să vină din modificările fiscale, în speță eliminarea facilităților fiscale din IT, agro și construcții, precum și scăderea pragului pentru microîntreprinderi sau creșterea impozitului pe dividende. Practic, guvernul Marcel Ciolacu 2 a venit cu o serie de măsuri pe partea de fiscalitate care valorează circa 8 mld. lei, adică 0,4% din PIB. 

În aceeași vreme, creșterile de taxe înseamnă costuri și deci o reducere a profitului pentru firme. Dacă aceste costuri suplimentare sunt inserate mai departe în prețuri, creșterile de taxe generează indirect inflație. 

Cea mai importantă măsură ca impact bugetar este eliminarea facilităților fiscale din IT, agricultură și construcții, mai exact suprimarea scutirii la plată a impozitului pe venit de 10%, după ce se scad contribuțiile din salariul brut. În total, circa 700.000 de persoane din cele trei sectoare beneficiau de această scutire, pentru salariile mai mici de 10.000 de lei. Dacă la IT, unde salariile sunt mai mari impactul este de până în 200 mil. lei, pentru agro și construcții impactul total trece de 4 mld. lei în 2024. 

Creșterea impozitului pe dividende ar urma să mai aducă un plus de 1 mld. lei la buget, adică circa 200 mil. euro. Guvernul va încasa în 2024 aproximativ 600 mil. euro din dividende

Impactul bugetar cumulat al ordonanței trenuleț este de circa 2% din PIB, adică 38 mld. lei (8 mld. euro) conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor publice și din piață.

Impactul bugetar total indicat de nota de fundamentare a ordonanței „trenuleț” este de 133 mld. lei, dintre care 126 mld. lei economii la cheltuieli și 7 mld. lei venituri suplimentare din măsuri fiscale. Diferența dintre calculele ZF și impactul din ordonanță este dat de amânări de plăți care se fac în fiecare an, cum ar fi nealocarea celor 6% din PIB pentru educație, spre exemplu. Pe măsurile noi din ordonanță, specifice anului 2025, impactul ar fi de aproape 2% din PIB. Guvernul va trebui să ajusteze deficitul bugetar cu 1-2% din PIB în 2025, în funcție de cum va trage linie la final de an pe bugetul pe 2024.