Orașul din România unde primăria plătește 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coș de gunoi

În metropole spațiile verzi se micșorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele șapte orașe reședință de județ analizate de noi, doar Clujul este aproape de țintă.

În capitala țării situația ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar așa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

În București indicele privind spațiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenția privind Protecția Mediului București) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creștere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafețe aparținând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate și raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafață verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) și sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deține 39% din totalul spațiului verde din București, însă acest lucru se datorează și celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

Astfel, potrivit raportului Curții de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populație de 2,1 milioane de persoane și un total de 2.081 ha spațiu verde administrat de sectoarele Capitalei și ALPAB, indicele de spațiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

O altă dezvăluire a Curții de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreținerea și amenajarea spațiilor verzi și s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deși furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coș de gunoi.

Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuștii plantați pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiță), au fost plantați 4.506 platani și tei, din care 2.042 au fost cumpărați la un preț cuprins între 20 și 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziționați la un preț cuprins între 1.559 și 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preț de 100 de ori mai mare. Și exemplele pot continua.