Oprescu: 12 școli din Capitală sunt complet utilate și dotate cu echipamente pentru situații de urgență

Autoritățile au luat o serie de măsuri pentru asigurarea și dotarea de spații de campare pentru persoane sinistrate în caz de cutremur, a spus primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, precizând că în acest sens a fost încheiat un protocol cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București, pentru a putea dispune de sălile de sport ale școlilor.

Astfel, 12 școli, respectiv câte două în fiecare sector, au fost complet utilate și dotate cu echipamente și materiale necesare situațiilor de urgență, printre care paturi de campanie, pături, generatoare, lanterne și tărgi.

“În cadrul aceluiași proiect, Primăria Municipiului București va săpa și amenaja puțuri de apă de mare adâncime, pentru asigurarea de surse independente de apă potabilă. Sălile de sport aferente celor 12 școli ce vor forma taberele de sinistrați asigură o capacitate de aproximativ 4.500 de locuri”, a mai spus Sorin Oprescu.

Primarul Capitalei a precizat că școlile dotate cu echipamente pentru situații de urgență sunt: Liceul Lovinescu, Școala nr. 80, Șoala nr. 103, Școala nr. 117, Școala nr. 45, Școala nr. 143, Colegiul Tehnic Material Rulant pentru Transport Feroviar, Colegiul Anghel Saligny, Școala nr. 165, Școala nr. 40, Școala nr. 96 și Liceul “Iulia Hașdeu”.

În cadrul aceluiași proiect, Arena Națională a fost utilată și dotată cu materiale și echipamente necesare supraviețuirii în situații de urgență, respectiv cu 12.600 de paturi de campanie, 16.500 de saci de dormit și 3.000 de marmite.

Primarul Sorin Oprescu a arătat că Arena Națională a fost aleasă pentru adăpostirea posibililor sinistrați în caz de situații de urgență pentru că poate găzdui până la 25.000 de persoane sinistrate și este situată într-o zonă relativ apropiată de centrul Capitalei, dispunând de căi de acces și de infrastructură internă complexă și modulară, cu toalete, cabinet medical și spații de depozitare.

Bucureștiul este capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa și ocupă locul zece mondial, a mai spus primarul general Sorin Oprescu, precizând că nu vrea să creeze panică, ci să sesizeze factorii implicați, întrucât sunt 186 de imobile în clasa I care prezintă pericol public.

Edilul a adăuga6 că sunt 113.863 de imobile în București, care totalizează 804.287 de apartamente. Din întreg fondul construit, cu destinație majoritară de locuit, au fost experizate 2.523 de clădiri și s-a constatat că 186 de imobile se înscriu în categoria de risc 1 – pericol public, din care majoritatea, peste 92 la sută, au fost construite înainte de 1940, adică în perioada în care nu existau norme pentru construcția de locuințe. În plus, structura acelor imobile a trecut și experiența cutremurelor majore de după 1940.

Primarul a explicat că aceste imobile, în funcție de regimul de înălțime se repartizează astfel: 85 de clădiri au peste cinci etaje (44,7 la sută), 46 de clădiri au peste opt etaje (24 la sută) și 59 au sub patru etaje (31,05).

“Repartiția clădirilor din București încadrate în risc I-pericol public, pe sectoare, ne indică faptul că majoritatea clădirilor din această categorie sunt în sectoarele 1, 2 și 3. Poate este un element de reflecție pentru primarii din sectoarele respective, că este mai important programul de punere în siguranță a clădirilor, decât cel de reabilitare termică. Sau, dacă tot le fac, să le facă împreună”, a mai spus Oprescu, adăugând că în propunerea de modificare a legii trebuie introdusă obligativitatea ca acolo unde se face reabilitare termică, să fie făcută înainte reabilitarea structurii de rezistență a clădirilor.

Primarul a explicat că pentru București, clasa I de risc seismic cuprinde două categorii, respectiv imobile expertizate tehnic care reprezintă pericol public și imobile din aceeași clasă, dar nedeclarate pericol public.

“Majoritatea imobilelor sunt situate în centrul orașului, pe străzile Franceză, Armenească, Lipscani, Bărăției, Gabroveni, Blănari, Calea Victoriei, b-dul Magheru, din cauză că cele mai multe au fost ridicate în perioada interbelică și au trecut prin câteva seisme majore, fără a fi consolidate corespunzător după aceea. Acest fond este prioritatea zero a consolidarilor”, a spus Sorin Oprescu.