Opinie Iulian Anghel, ZF: Președinte, angajez chelner ca să conducă guvernul

Președintele Nicușor Dan caută un chelner care să conducă guvernul. Nu caută un prim-ministru, pentru că nu are nevoie de un prim-ministru. El are nevoie de un chelner. Un prim-ministru, mai ales în situația tulbure în care suntem va intra, inevitabil, în coliziune cu ceilalți membri ai guvernului și, mai ales într-o coaliție largă, cu celelalte partide din acel anturaj. Așa e guvernarea într-o democrație, nu avem a acuza ceva, de când e lumea a fost așa. Unde nu-i democrație, e bun și un Lukașenko, dar nu ne interesează, bănuiesc.

Iar președintele nostru caută un chelner. Un chelner i-ar mulțumi pe toți pentru că un chelner îi servește pe toți clienții săi la fel. Ce-i comanzi, aia-ți aduce. Or, viitorul premier nu prea poate aduce ce-i vor cere ceilalți.

Grindeanu de la PSD a dărâmat guvernul Bolojan doar pentru că așa au vrut mușchii lui, fără să se gândească că ar trebui să fie următorul miel dus la junghere. El nu vrea să fie chelner, el vrea să fie vătaf, deși, la cât rău a făcut, ar trebui să-i fie scaunul de prim-ministru băgat pe gât. Grindeanu vrea să fie vătaf ca să-și altoiască slugile, nu să le scarpine între coarne.

Dar așa se întâmplă în vremuri de criză. Guvernul care ia măsuri de tăiere cu toporul a cheltuielilor –  și de la elevi și de la profesori și de la pensionari și de unde vede cu ochii – cum a făcut guvernul Bolojan, va fi văzut prost de toți oamenii aceștia. Și va plăti. Guvernul Bolojan și Bolojan însăși au plătit, era aproape inevitabil. Dar austeritatea pe care a impus-o – austeritate, că reformă nu poate fi numit actul de a ara țara cum au făcut romanii cu Cartagina – se vede acum în cifre: deficitul s-a restrâns cu 60% la patru luni din an, an/an. Încă un efort și bugetul ar putea intra pe excedent primar deși, cu o economie care se îndreaptă spre recesiune, este greu de presupus asta. Dar austeritatea trebuie continuată, din nefericire. Grindeanu s-a prins, într-un târziu. În loc să-l lase pe Bolojan să-și frângă gâtul, dacă tot l-a iubit atât de mult, i-a făcut un bine. L-a dat afară. Acum ar fi trebui să se pună singur la jug. Dar nu vrea, el vrea să domnească. Doar că postul ăsta de domnitor a fost eliminat din schema de personal de la Victoria și, până la alegerile viitoare, din 2028, nici chip să fie reintrodus. Mai este liber doar postul de sac de box. Grindeanu nu vrea să-și murdărească mâinile de domnișoară și caută, cu ajutorul multcinstitei mutre prezidențiale, un fraier căruia să-i atârne de gât plăcuța: “Scuipați aici!” Se pare că a găsit unul, un anume, Eugen Tomac, pupilul lui Traian Băsescu, șef al unui partid de 1%, Mișcarea Populară, partid inventat tot de Băsescu. Tomac a ajuns în Parlamentul European pe lista USR. Păi și ce să facă Tomac în guvern, în afară de a turna în pahare? El sau altul, asemenea lui. Că de menținerea bugetului pe o traiectorie de disciplină nu va fi în stare, când o vor începe hienele să-l muște de fund. “Toarnă măi Tomace, toarnă nu vezi că-i paharul gol? Și dă tonul la guvernare!” Exact ca la carte, chelner, nu prim-ministru.

De aia, de săptămâni întregi, preacinstita față prezidențială caută o maimuță pe gustul lui Grindeanu în care poporul să poată arunca cu coji de banane fără să simtă vreo mustrare a cugetului.

Tomac, șeful unui partid neparlamentar, inventat de Traian Băsescu. Ultima dată a obținut un loc de europarlamentar pe listele USR (pare era într-o alianță cu PMP)

Și nu-l găsește pentru că nimeni nu vrea.

Precedentul juridic este Decizia CCR nr. 85/2020, pronunțată după ce Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban premier, la scurt timp după ce Guvernul Orban fusese demis în Parlament prin moțiune de cenzură.

Curtea Constituțională a stabilit atunci că desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură. În motivare, CCR a arătat că desemnarea aceleiași persoane demisă de Parlament poate „anihila rolul constituțional al Parlamentului” și poate încălca principiul cooperării loiale între instituțiile statului.