Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: "Nu cred într-un Cod Fiscal scris pe drumul spre pușcărie"

Nu știu cum se va termina procesul domnului Darius Vâlcov, dar nu pot să-mi închipui vreo țară civilizată care să lase modificarea Codului Fiscal și a Codului de Procedură Fiscală pe mâna unui personaj suspectat că lua mită în sacoșa de plastic și care se ascundea de DNA în cimitir.

Din această perspectivă, graba cu care premierul Victor Ponta insistă să treacă prin ședința de guvern aceste coduri și amenință Parlamentul că, dacă nu le dezbate rapid, le va adopta prin asumarea răspunderii, mi se pare suspectă. Doar proiectul de lege de modificare a Codului de Procedură Fiscală are 231 de pagini. Nu este însoțit de un studiu de impact, ci de o banală expunere de motive, de 26 de pagini. Este imposibil să ceri unei entități non-guvernamentale să-și dea seama, în circa o lună, ce se ascunde în spatele unui volum atât de mare de modificări. Am mai avut experiența unor miniștri de la Finanțe care au promovat ordonanțe de urgență cu dedicație, în favoarea unui grup de interese. În 2013, DNA a cerut începerea urmăririi penale împotriva ministrului de Finanțe Daniel Chițoiu, suspectat de „constituire de grup infracțional organizat”, după ce acesta promovase o ordonanță care urmărea să rezolve dispute din interiorul PNL. Din păcate, Parlamentul a refuzat să aprobe începerea urmăririi penale împotriva lui Chițoiu, iar cazul a fost uitat prea ușor.

Nici modificările la Codul Fiscal nu sunt însoțite de un studiu de impact. Din nou scriu că este imposbil să estimezi ce efecte vor avea noile prevederi. Am văzut un reputat profesor universitar estimând o reducere a încasărilor la buget cu 2% din PIB, în 2016. Nu știu pe ce se bazează. Poate va fi 1,6%, poate va fi 2,1%, doar un minister de Finanțe deschis și transparent ar fi avut resurse să ne arate pe ce scenarii s-a lucrat. Dacă s-a lucrat cu așa ceva! Legea 24 din 2000 privind tehnica legislativă prevede clar că „proiectele de acte normative se supun spre adoptare însoțite de o expunere de motive, o notă de fundamentare sau un referat de aprobare, precum și de un studiu de impact”. În plus, actele cu impact asupra bugetului trebuie “elaborate pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern”. Știu că pare o glumă să ceri așa ceva, nici un guvern nu a respectat această lege. Este însă greșeală mediului de afaceri din România că nu insistă pentru aplicarea ei și, dacă Executivul nu se conformează, există calea acționării în judecată.

Uitându-mă la ceea ce s-a întâmpalt în anii anteriori, estimarea mea este că, dacă noul Cod Fiscal va fi adoptat, guvernul Ponta va tăia ce se mai poate tăia de la investiții, pentru  a evita o situație în care deficitul bugetar să explodeze. Efectele vor fi în cascadă: se vor reduce și co-finanțările la proiecte europene, deci abosrbția fondurilor va merge prost, iar în 2022 ne vom trezi din nou că miliarde de euro alocați de UE rămân necheltuiți. Oricum, pare că FMI-ul renunță la acordul cu România și se va pierde acel așa-numit top-up, adică finanțarea suplimentară oferită de Bruxelles, de la 85% din valoarea unui proiect, la 95%.

Este firesc ca mediul de afaceri din România să se bucure de reducerea fiscalității, așa cum propune guvernul Ponta. Totuși, un pic de prudență și de studiu aprofundat nu ar strica. Să nu ajungem în situația în care răul făcut să fie mai mare decât binele promis de guvernarea PSD.