Opinie Dragoș Damian, Terapia Cluj: Ați donat vreodată sânge? Oameni de afaceri, bancheri, executivi, consultanți, avocați și lobbiști, care a fost ultima dată când ați donat sânge?

14 iunie este ziua internațională a donatorului de sânge – iată o tema și un titlu la care se vor uita chiorâș toți cei care citesc presa de afaceri. Pentru ce să avem discuții despre donarea de sânge într-o publicație financiara? Ăsta este eventual un subiect cu care sa te lauzi în presa generalistă despre ce organizație responsabilă social conduci, nu?

Pentru a înțelege ce înseamnă sângele, inclusiv în afaceri, iată un sumar al istoriei celor aproape 400 de ani ai donării și transfuziei de sânge. In 1628 Willian Harvey a prezentat pentru prima data ”harta” sistemul circulator sangvin. In 1665 Richard Lower face prima transfuzie la animale iar in 1667 Jean Baptiste Denis a făcut prima transfuzie de la animal la om. In fine, in 1796 Philip Syng Physick face prima transfuzie de la om la om. In 1901 Karl Landsteiner descoperă primele 3 tipuri de sânge uman, fiind recompensat cu premiul Nobel, în 1914 sunt dezvoltate primele produse anticoagulante care permit conservarea sângelui donat, în 1939 este descoperit sistemul de grupe Rh iar din 1940 încep sa apară băncile de sânge în Statele Unite. Începând din a doua jumătate a secolului trecut se dezvoltă tehnologii și echipamente noi de prelevare, păstrare și procesare a sângelui și iau avânt cercetările privind compoziția și rolul plasmei sangvine – să facem distincție, există donare de sânge și donare de plasmă, două lucruri diferite dar care se suprapun într-o oarecare măsura. Tot cam pe atunci apar si primele centre de colectare si transfuzie de sânge în România, la București și Iași.

În 2024, în România, uitați de acte de altruism sau omenie, banii vorbesc, statul ”cumpăra” sângele de la donatori de patru ori mai scump decât o făcea anul trecut (România dă și titluri Fidelis, pentru cunoscători). În 2023 nu se înghesuia nimeni la centrele de donare și era criză de sânge. Anul ăsta în schimb, când pentru o donare se dau tichete de masa în valoare de 280 de lei, de 4 ori mai mult decât în trecut, s-a refăcut stocul de sânge – donarea se face acum numai pe baza de programare căutându-se doar anumite grupe de sânge.

Nu este neapărat subiectul acestui comentariu, dar haideți sa povestim și despre donarea de plasma, ca să inervăm un pic oamenii de afaceri, bancherii, executivii, consultanții, avocații și lobbiștii. În România nu exista infrastructură pentru donare de plasma și pentru colectare și procesare de plasma din sângele donat – plasma este materia primă pentru producția multor produse biologice, inclusiv a imunoglobulinelor, care tratează peste 350 de boli imunologice foarte grave. Astfel că România arunca la gunoi plasmă care convertită în imunoglobuline valora net 7 milioane de Euro. Asta in 2021, când nimeni nu se înghesuia în centrele de donare – imaginați-vă cât se aruncă astăzi, când toate stocurile de sânge au fost refăcute. România pierde in fiecare an peste 30 milioane de Euro iar pacienții care au nevoie de produsele din plasmă, zile de viață.

Și iată cum o să inervăm chiar mai mult oamenii de afaceri, bancherii, executivii, consultanții, avocații și lobbiștii. Ungaria, Serbia, Bulgaria și Ucraina, toți vecinii noștri, au centre de colectare si procesare de plasmă, iar Ucraina, țară aflată în război, construiește în România un centru de procesare de plasmă. Fir-ar sa fie, până și Ceaușescu avea centre de colectare de plasmă pe care o procesa și din care fabrica imunoglobuline la Institutul Cantacuzino.

Așadar – și probabil deloc surprinzător pentru oamenii de afaceri, bancheri, executivi, consultanți, avocați și lobbiști –  în Romania devine încâlcita până și donarea de sânge, o faptă atât de simplă și onorabilă și omenoasă și, la urma-urmei, profitabilă.

Destul însă cu afacerile. În amintirea lui Karl Landsteiner, 14 iunie este ziua donatorului de sânge, este despre eroii care salvează vieți. Du-te si donează sânge. Fă-o discret – fără publicitate în presă, fă-o responsabil – interesează-te dacă ești eligibil și, mai ales, fă-o pe model de scoală veche – refuză să primești vreo recompensă.  

Nota. Îi  mulțumesc pentru date Rozalinei Lepădatu de la APAA, care se bate de ani de zile pentru fiecare gram de imunoglobulină de care au nevoie miile de copii cu boli imunologice din România