Opinie Dragoș Damian, Terapia: Chief Executive Officer-ii români trebuie să renunțe la ieșitul în public doar pentru PR: Luati atitudine cu privire la problemele comunităților- corupție, birocrație, sisteme publice de sănătate și de învățământ ineficiente! Vorbiti despre dezindustrializare, despre nevoia de resursă umană, despre sărăcirea populației

Circulă o anecdotă în mediul de afaceri, dealtfel este răspândita și în mediul politic, medical sau academic, are aplicații nelimitate. Un cetățean merge să cumpere pentru familie un animal de companie, un papagal. În pet shop, 3 papagali în colivii, primul costă 1000 de euro, vorbește o limbă și face calcule matematice simple. Al doilea costă 3000 de euro, vorbește două limbi și face calcule matematice mai complicate. Al treilea costă 5000 de euro, nu vorbește nici o limba, nu știe matematică, însă ceilalți doi i se adresează deferent cu << Domnule CEO >>.

Cosmina Coman a scris la începutul săptămânii un comentariu foarte bun, citit doar de 150 de ori, din păcate. Cosmina vorbește despre nevoia, oportunitatea, chiar obligația de transformare a Chief Executive Officer-ului în influencer.

Cosmina, daca nu ai nimic împotrivă, eu aș dori să merg mai departe și   să imi exprim speranța că nu este vorba doar de a influența organizația sau clienții sau consumatorii sau acționarii sau competitorii. Este vorba, la modul mai general, despre nevoia ca executivii – Chief Executive Officer-i români sau cum și-or spune, cu 20-30 de ani de muncă in organizații complicate, cu un dosar impecabil de reușite, cu experiențe de viața și de afaceri uimitoare, cu hotararea să ramână în țară deși aveau posibilitatea să plece de o mie de ori – să iasă public și să folosească credibilitatea de care se bucură pentru a pune umărul la crearea unei societăți puternice.

Chief Executive Officer-ii români trebuie să renunțe la ieșitul în public doar pentru PR și să inceapa să ia atitudine cu privire la problemele serioase ale comunităților, chiar dacă acestea exced domeniul lor de activitate. Executivii trebuie să influențeze opinia publică atunci când vad in administrație corupție, birocrație, nepăsare si incompetență endemice, criminalitate fiscală de proportii inimaginabile si sisteme publice de sănătate și de învățământ ineficiente, fără nici o legătura cu nevoile romanilor.

Executivii trebuie să vorbească tot mai des despre evoluția economiei și finanțelor la modul general, despre dezindustrializare, despre nevoia de resursă umană calificată și specializată, despre schimbările climatice, despre sărăcirea si îmbătrînirea populației și problemele demografice care se răsfrâng asupra economiei, șamd.

Executivii trebuie să amintească răspicat despre lipsa de viziune strategică a leadership-ului politic și, mai ales, despre nevoia de reformare doctrinară a politicilor economice.

Sunt foarte puține luările de poziție pe astfel de teme ale executivilor români, poate că nu îi lasă patronii sau corporațiile. Poate că executivii români încearcă sa influențeze în alt fel și la alte nivele buna guvernare din politicile economice, din administrație, din sănătate sau din educație. Sau poate că pur și simplu tac din gură și zboară pe sub radar încercând să mai pună mâna pe vreo facilitate, scutire sau subvenție.

Chief Executive Officer-i români, curaj! Depășiți condiția de papagal, ieșiți în fața și începeți să vorbiți despre problemele din țara, influențați societatea și ajutați-o să se schimbe. Uite, teme foarte-foarte serioase în care chiar este necesară implicarea voastra.

România încă nu a trecut la economia de război, spre deosebire de exemplu de Polonia, care a început o cursa a înarmării fără precedent. Deficitul de balanța comerciala și criminalitatea fiscală au depășit fiecare 10% din PIB.

INS ne spune ca sporul natural al populației a ramas negativ in ultimele 12 luni, lună de lună.

Mihaela Nabăr ne spune că doi copii din zece se culcă flămânzi.

Daniel Coriu ne spune că 36% dintre doctori suferă de burnout și 58% dintre cei sub 35 de ani vor să plece din țară.