Opinie Dragoș Damian, CEO Terapia: Marcel Ciolacu, spune-i numele: Unilever mută o fabrică din Bulgaria în România. Felicită-i, dă-le o medalie, Marcel Ciolacu!

„Mă bucur că ieri, un concern străin a anunțat relocarea fabricii din Bulgaria în România. Fiecare investitor câștigat este esențial pentru economie”, a (…) spus Ciolacu.

În ședința de guvern de astăzi Marcel Ciolacu a pomenit despre transferul tehnologic al gigantului Unilever din Bulgaria către Romania – fără însă a pomeni numele companiei. Deseori auzim formula ”să nu dăm numele, să nu facem reclamă, că ne amendează cine-știe-cine…”

Nu stăpânesc toate detaliile dar lasă că fac eu reclama aici. Unilever a cumpărat cu ceva vreme în urmă fabrica Betty Ice din Suceava de la Vasile Armenean, un român curajos, care în loc să stea relaxat, să facă un depozit și, fără prea mari eforturi, să aducă din import, a avut ambiția să construiască o fabrică. Iar în fabrica construită de Vasile Armean, astăzi, un mare grup internațional produce înghețată.

Fiecare investitor câștigat contează, are dreptate Marcel Ciolacu, pentru că investitorii industriali sunt factori de multiplicare a afacerilor, se bat toate țările pe ei. Gândiți-vă doar la puzderia de furnizori și clienți care vor roi în jurul fabricii din Suceava și la numărul de locuri noi de muncă ce se vor crea.

Marcel Ciolacu, indiferent de domeniu, este extrem de greu să faci transferuri tehnologice către România – și nu este vorba de bani. Obstacolele birocratice de autorizare, lipsa resursei umane calificate și specializate, lanțurile de aprovizionare complicate, competiția sângeroasa de pe canalele comerciale și lipsa unei diplomații economice sunt tot atâtea motive pentru renunțare. Dacă luam ca studiu de caz înghețata, Marcel Ciolacu, de ce ai fabrica înghețată în Romania, când raportul import / export este de 7 la 1, deși suntem în top 10 producători din Uniunea Europeană? Marcel Ciolacu, întreabă un pic fabricile de înghețată din Craiova, Alexandria, Constanța, Cărpiniș, Jibou, Bârlad și altele, când și cât au fost ajutate de politicienii locali pentru a-și rezolva problemele – și vei înțelege dificultățile din industrie.

Nu este vorba doar despre fabricile de înghețată din țară, indiferent de capital, ci despre orice fabrică și uzină din România, indiferent de capital. Este vorba despre faptul că România nu dă doi bani pe sprijinirea industriei de prelucrare din țară, nu este stimulat învățământul tehnologic, nu se reduce birocrația autorizărilor și nu sunt sprijinite exporturile prin diplomație economie. Nu este întotdeauna nevoie de bani, este nevoie de a crea o cultură civică de ”patriotism economic”.

Marcel Ciolacu, duminică la congres, curaj, schimba discursul. Enumeră-le colegilor din partid toate fabricile de înghețată din România și cere-le să le viziteze, sa asculte vocea directorilor și, dacă este nevoie, să găsească modalități să le ajute.

Apoi cere-le romanilor ca la vară să cumpere înghețată fabricată în România.

Apoi explica-i candidatului la Președinție pe care îl veți nominaliza că în lumea de astăzi degeaba ești un bun orator dacă nu ai industrie de prelucrare a resurselor și lanțuri de aprovizionare.