Opinie Dorin Pena, director general CISCO România: Politicienii trebuie să stimuleze investițiile în conexiuni 
broadband și rețele wireless

Dorin Pena este director general al CISCO România

În fiecare an, WEF realizează acest raport pentru a evalua atât economia globală în ansamblul ei, cât și nivelul fiecă-rui stat în parte, cu scopul de a determina capacitatea acestora de a folosi informația și tehnologiile de comunicații. Anal-iștii de la WEF au analizat 143 de țări pentru acest raport, luând în calcul 53 de indicatori individuali grupați în patru categorii principale: mediu, nivelul de răspândire și de pregătire a rețelelor pentru livrare de servicii de nouă generație, utilizare și impact.

Evoluția României este îmbucurătoare. Dacă în 2013 și 2014 țara noastră se clasa pe locul 75, în raportul din acest an se află pe o poziție mult mai bună, realizând un salt spectaculos de 12 locuri. Această evoluție reflectă progresul in-dustriei de telecomunicații la nivel național din ultimul an. Totuși, întrebarea care se pune acum este următoarea: ce ar trebui să facă România pentru a atinge locul 50 în clasament?

Evoluția ultimilor 20 de ani demonstrează că industria IT&C, în special conexiunile broadband, reprezintă un factor important generator de venituri. La nivel național, telefonia fixă, cea mobilă, utilizarea internetului și a conexiunilor broadband sunt în corelație directă cu creșterea PIB. Unii analiști sunt de părere că o creștere de 10% a conectivității broadband coincide cu o creștere de 1,35% a produsului intern brut, în timp ce creșterea volumului de date conduce la majorarea veniturilor pe cap de locuitor.

Dar ce înseamnă asta pentru România? Indiferent că avem un business, ne ocupăm de administrația unui oraș sau a țării, strategia noastră economică pentru următorul deceniu trebuie să aibă la bază conceptul digitalizării. Digitalizarea va schimba felul în care cetățenii interacționează cu guvernele și va transforma întregi industrii, punându-și amprenta asupra inovării, a creșterii economice și a creării de noi locuri de muncă.

Pentru a ajunge la statutul de țară digitalizată e nevoie de o fundație bazată pe internet de calitate și de mare viteză, atât prin cablu cât și wireless. Astfel, Agenda Digitală a Europei prevede ca, până în 2020, 50% dintre locuințe să bene-ficieze de conexiuni foarte rapide (100 mbps sau mai mari), iar restul să beneficieze de conexiuni de minimum 30 mbps. Aceste obiective ar trebui susținute de politicieni prin încurajarea și stimularea investițiilor în conexiuni broadband și în infrastructura necesară dispozitivelor wireless.

Internet of Everything va fi unul dintre factorii care vor stimula piața muncii. Doar avansul tehnologic din zona de cloud computing ar putea crea 2,5 milioane de noi locuri de muncă în Europa până în 2020. Digitalizarea va avea însă un impact și la nivel de diversitate. Astfel, vor fi din ce în ce mai răspândite joburi precum analist de date, ingineri de re-țele de transport, medici care vor oferi consultanță medicală de la distanță, ingineri de rețele inteligente și multe altele. Acest lucru ne demonstrează cât de importantă e educația atunci când vorbim de dezvoltarea unei țări, a unui mediu economic, a unui oraș, a unei comunități care progresează către o structură digitalizată. Tocmai de aceea Cisco Net-working Academy este o prioritate pentru noi, indiferent că vorbim despre inițierea în IoT, SmartGrid sau antreprenoriat.

Luând în calcul toate cele de mai sus, trebuie să încurajăm spiritul antreprenorial prin cultivarea culturii riscului, facili-tarea accesului la fondurile de tip venture capital și dezvoltarea instituțiilor de educație. Multe țări s-au aliniat deja aces-tor direcții, iar următoarea tehnologie revolutionara ar putea fi dezvoltată nu neapărat în Silicon Valley, ci chiar într-un laborator în Paris, Berlin sau București.

Luna trecută, la evenimentul Cisco Connect, participanții au putut vedea mai multe proiecte pilot din sfera Internet of Things aparținând studenților de la Universitatea Politehnică din București. Printre acestea se numără yala inteligentă, dispozitivul de monitorizare a vremii și ceasul deșteptător inteligent.

Ținând cont de proiectele pe care le-au făcut, de felul în care înțeleg să se raporteze la tot ce este nou și de modul în care integrează cele mai recente apariții în materie de tehnologie în viața de zi cu zi, consider că locul 50 sau chiar mai sus pe scara ierarhică reprezintă un obiectiv realist.