Opinie Dorin Oancea: Negociem, sau rămânem fără arme și cu banii luați?

Punctele fierbinți sunt, pe glob, mai multe ca niciodată, fie că vorbim de Orientul Mijlociu, de Nordul Africii, de Marea Chinei de Sud, de spațiul ex-sovietic sau de peninsula coreeană. Au loc manevre și exerciții pe apă, pe uscat sau în aer. Portavioanele apar pe te miri unde, prin locuri pe unde au apărut înainte submarine care în mod obișnuit nu ar fi trebuit să se afle acolo. Iar de la începutul noului mileniu, au izbucnit 16 conflicte militare majore, cu pierderi umane și materiale de necalculat – vezi viața oamenilor din Alep drept exemplu. Unele dintre aceste conficte au fost transformate într-un soi de vitrine vivante, în care statele și companiile și-au expus tehnologiile militare la lucru, live – este cazul Rusiei în Siria.

Și o să mai ofer două argumente: odată, faptul că în Europa au crescut cheltuielile militare, în 2016, pentru prima oară din 2009, iar analiștii se așteaptă ca Germania și Franța să păstreze această tendință în următorii cinci ani, dar și faptul că acțiunile companiilor producătoare de armament se află pe val, cu indici și o evoluție pe piața bursieră cât se poate de bune, mult peste referințele oficiale.

În acest context, demersul autorităților române de a achiziționa varii sisteme militare, aparatură și armament îmi pare justificat.

Problema este că avem nevoie de coerență, de negociatori, de determinate și de viziune.

Citiți mai multe pe www.mediafax.ro