Opinie Dana Lutu:Nu aduce anul ce aduce luna februarie

Conform legii, dovada participării la ședința de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediator. Dacă una dintre părți refuză în scris participarea la ședința de informare, nu răspunde invitației ori nu se prezintă la data fixată pentru ședința de informare, se întocmește un proces-verbal, care se depune la dosarul instanței.
Iar instanța va respinge, de la 1 august 2013, cererea de chemare în judecată chiar și după declanșarea procesului. În cazuri penale, ședințele de informare despre mediere vor avea loc din momentul intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală.

De ce să alegi medierea? Demersul oferă părților direct implicate beneficii cât se poate de concrete. De pildă, fixarea datei și a orei la care are loc ședința de mediere este stabilită de părți în funcție de agenda acestora spre deosebire de instanță, unde termenele de judecată sunt impuse și nu țin cont de programul părților. Ba chiar ședința de mediere poate fi reprogramată în cazul în care părțile solicită acest lucru.

În plus, nu există o limită de timp pentru ședința de mediere; majoritatea demersurilor de acest fel se finalizează după o singură întâlnire, iar durata concretă oscilează între câteva zeci de minute și câteva ore. Sunt și cazuri în care medierile se pot încheia cu înțelegeri parțiale, situație în care este posibilă programarea unei alte ședințe de mediere, la o dată ulterioară. Pe de altă parte, părțile pot alege mediatorul, de comun acord, facilitate care nu există în fața instanței de judecată. Or, alegerea mediatorului de către părți mărește încrederea acestora în obținerea rezultatului dorit.

Un prim pas spre soluționarea conflictului este prezența părților la mediator, însă prezența nu este obligatorie. O altă diferență între mediere și un proces este chiar locul în care se desfășoară fiecare dintre ele. Sala în care are loc ședința de mediere și sala în care se desfășoară un proces au puține lucruri în comun: problemele părților nu ajung la urechile altor persoane întrucât medierea este confidențială. În sala de judecată domnește formalismul, trebuie respectate anumite reguli procedurale stricte, se ia cuvântul într-o anumită ordine. În schimb, la mediere se pune accent pe voința și interesul părților, un exemplu fiind faptul că la astfel de discuții pot participa doar reclamantul, reclamatul și persoanele agreate de acestea.

În cadrul unui proces, soluția este impusă părților de un judecător, dar mediatorul nu poate să impună nimic, iar cei implicați pot decide dacă și în ce condiții este avantajoasă pentru ei o soluție amiabilă.Una peste alta, medierea este mult mai elegantă decât clasicul proces, motiv pentru care este preferată în mod covârșitor de occidentali. Satisfacția părților, când se ajunge la o înțelegere, este cu atât mai mare cu cât se datorează voinței și implicării lor.

Prin mediere se sting conflicte existente, dar în același timp se și preîntâmpină apariția altor neînțelegeri. La finalul medierii, părțile își strâng mâna și pleacă cu mai puține probleme decât aveau anterior. Diferența principală față de clasicul proces este că pe tot parcursul medierii cei implicați comunică. La finalul unui proces, comunicarea dintre părți dispare, fiind înlocuită de o stare conflictuală și mai accentuată. În instanță există învinși și învingători.

Mediatorul nu judecă părțile și nu dă verdicte. Menirea lui este să ușureze dialogul dintre părți, pentru a generea opțiuni care să soluționeze divergențele.Chiar și apeland la mediere, părțile nu renunță la justiția clasică. Dacă nu reușesc să-și soluționeze prin mediere conflictul, au posibilitatea să se adreseze instanței de judecată. Mai mult, acest demers pune în prim-plan interesele părților aflate în conflict, dând posibilitatea celor implicați să-și spună povestea și să înțeleagă că ei au puterea de a crea o soluție, de a rezolva situația.

Procesul de mediere în sine este non-adversarial și plin de respect, iar un mediator experimentat știe cum să mențină comunicarea dintre părți pe drumul cel bun. Astfel, între beneficiile medierii se numără și faptul că adeseori sunt păstrate relațiile de afaceri, familiale, de vecinătate, sau rămân cel puțin amiabile. La fel de important poate fi și faptul că în urma acestui demers reputația în afaceri nu este afectată, disputa nu mai irosește din timpul și energia omului de afaceri, iar părțile implicate într-o dispută sunt chiar ele cele care făuresc soluția.

DANA LUTU (MEDIATOR)