Opinie Cristian Socol: De ce bugetul pe 2013 este pentru dezvoltare

Construcția bugetului pe 2013 pleacă de la câteva ipoteze simple: prudență, corectitudine, transparență, ajustare calitativă, model inteligent de creștere economică, reducerea risipei, extinderea numărului de contribuabili ș.a.

Prudență. Pentru prima dată, proiecția de buget pleacă cu o creștere economică realistă. 1,6% rată de creștere a PIB real în anul 2013 este o țintă fezabilă, în condițiile în care economiile rezultate din reducerea risipei vor fi direcționate inteligent către stimularea mediului privat, singurul creator de valoare adăugată susținută. Prudența caracterizează de fapt toți indicatorii macroeconomici de fundamentare a bugetului pe 2013, începând de la deficitul bugetar estimat la 2,1% din PIB până la cifra privind numărul de angajați – 4,48 milioane persoane. Mai mult, ponderea estimată a veniturilor bugetare cuprinde exclusiv măsurile de taxare – plusul de 0,5% din PIB pe veniturile bugetare din 2013 reflectă strict pachetul fiscal aplicat de Ministerul Finanțelor. La solicitarea FMI, niciun leu în plus în programarea veniturilor din reducerea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării, deși Ministerul Finanțelor va propune un plan consistent în aceste direcții. Plusul cert de venituri din aceste activități va servi drept finanțare a unor măsuri de stimulare, de ce nu reducerea CAS la angajator sau/și implementarea programului pilot de reducere a TVA la grâu, făină și pâine.

Corectitudine. Proiecția de buget arată o prioritizare corectă a problemelor cu care se confruntă acum România și a soluțiilor de rezolvare a acestor dezechilibre. Sunt prevăzute sume importante pentru plata arieratelor – un comportament corect în relația stat-privat, sunt stabilite clar în buget plata creșterilor salariale din 2012 și a creșterii pensiilor cu 4%, plata creșterii salariilor bugetarilor cu 7,4%; creșterea salariului minim în două trepte, la 750 lei de la 1 februarie și 800 lei la 1 iulie; plata arieratelor la medicamente (3,5 mld. lei) și creșterea cofinanțării fondurilor europene cu 4 mld. lei (de la 17 miliarde la 21 miliarde). Există un impuls fiscal consistent pentru economie – statul va cheltui cu 15 miliarde de lei mai mult decât în 2012. Poate fi considerat un stimul pentru dezvoltare, mai ales că există angajamentul pentru prioritizarea proiectelor de investiții și creșterea efectului de multiplicare a acestor cheltuieli publice.

Transparență. Prezentarea prietenoasă a cifrelor din buget va fi continuată cu implementarea unei baze de date cu informații privind situația financiară curentă (și istorică) a companiilor de stat aflate în proprietatea administrației publice centrale sau locale. Același principiu va fi extins pentru toate instituțiile publice.

Ajustare fiscală calitativă. În 2013, România va continua consolidarea fiscală în scopul reducerii deficitelor și asigurării unui spațiu fiscal necesar investițiilor mai mari în educație, sănătate și infrastructură. Consolidarea fiscală va fi una echitabilă, fără adoptarea de măsuri care să afecteze populația cu venituri reduse. Se va trece de la consolidarea fiscală pur cantitativă la creșterea calității acesteia prin reducerea risipei la cheltuielile publice, creșterea colectării veniturilor la buget și reducerea evaziunii fiscale. România va continua corecția fiscală mutând accentul pe mecanisme privind disciplina fiscală continuă, prioritizarea investițiilor publice, reforme sustenabile în educație și sănătate, dar și scheme de stimulare a investițiilor private în domenii cu valoare adăugată ridicată. Prioritare sunt reformele în administrarea companiilor de stat, în colectarea veniturilor fiscale, managementul cheltuielilor publice, în educație și sănătate.

Creștere economică inteligentă. Se urmărește mărirea investițiilor în energie, agricultură și clustere de competitivitate, dar și o creștere economică incluzivă. Miza prioritară este legată de creșterea ratei de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune, ca sursă principală de finanțare pentru investiții în creșterea de competitivitate a economiei și crearea de locuri de muncă. Accelerarea reformelor structurale în domeniile strategice și stimularea utilizării rezervelor interne mari de eficiență vor ajuta economia românească să-și fructifice potențialul de creștere economică (vor contribui la mărirea ritmului de creștere a PIB potențial). Spațiul fiscal creat din managementul mai bun al cheltuielilor publice va fi folosit pentru stimularea dezvoltării mediului de afaceri și crearea de locuri de muncă. Reducerea poverii fiscale pentru agenții economici corecți, prin extinderea numărului de contributori la bugetul de stat, va stimula oferta agregată.

Reducerea risipei. Poate primul pilon în viziunea programării bugetare este legat de reducerea risipei. Monitorizarea strictă a execuției bugetare la principalii ordonatori de credite și în sectorul companiilor de stat, transferul anumitor investiții către finanțarea din fonduri europene și prioritizarea investițiilor pun stavilă în finanțarea ineficientă a găurilor negre din economie. Trebuie introduse contractele de performanță pentru toate companiile de stat, cu indicatori clari, cuantificabili privind performanța managerilor companiilor de stat. Controalele încrucișate pe buget, stabilirea de normative clare privind achizițiile de bunuri și servicii în aceste companii, încadrarea cu personal ș.a. ar fi de dorit pentru disciplina financiară în domeniu.

De ce proiecția de buget poate stimula PIB-ul potențial? Cheia este următoarea: se caută măsuri care cu minim de finanțare să aducă maximum de efecte de multiplicare, care să “atingă” atât creșterea ratei de ocupare, a factorului capital, cât și stimularea Productivității Totale a Factorilor. Exemplu: măsura prin care se majorează deducerea suplimentară, la calculul profitului impozabil, pentru activități de cercetare-dezvoltare, prin creșterea procentului luat în calcul, de la 20% la 50% din cheltuielile eligibile. Stimulează firmele să investească în cercetare dezvoltare, productivitate mai mare, costuri mai reduse și calitate mai bună, prețuri mai mici și posibil profituri mai mari, încasări mai mari la buget. Mai apoi, prin folosirea unor tehnologii înalte, produsele fabricate în România vor fi mai ieftine si cu un grad de prelucrare mai mare, crește competitivitatea României, cresc exporturile. Investițiile în cercetare dezvoltare înseamnă crearea de locuri de muncă care presupun calificare înaltă, mărirea numărului de lucrători cu salarii mari. În plus, creșterea investițiilor realizate de firme în cercetare dezvoltare presupune convergență către una dintre țintele strategiei Europa 2020.

Cristian Socol este conferențiar universitar la ASE București, consilier personal al premierului pe probleme macroeconomice.

Alte opinii pe zf.ro/opinii