Opinie Cristian Popa, BNR: 17 aprilie 1880 - Salt spre modernitate
Încă de la Revoluția pașoptistă, primul capitol important din istoria creării statului român modern, ideea de a avea o bancă națională începuse să prindă contur.
Încă de la Revoluția pașoptistă, primul capitol important din istoria creării statului român modern, ideea de a avea o bancă națională începuse să prindă contur. În Proclamația de la Islaz din 9 iunie 1848, citită de Ion Heliade Rădulescu pe Câmpia Libertății, se menționa: „Popolul român cheamă toate stările la fericire, recunoaște facerile de bine ale comerciului, știe că sufletul lui este creditul, care niciodată n-a vrut să i-l înlesnească sistema trecută. Decretă dar o bancă națională, însă cu fonduri naționale”.
După mai bine de 30 de ani dificili, în 1880, România făcea cu adevărat pași importanți în direcția modernității, fiind condusă de Carol I și avându-l ca prim-ministru pe Ion C. Brătianu. La cârma Ministerului de Finanțe se afla Ion I. Câmpineanu, cel care urma să devină primul guvernator al Băncii Naționale a României. Eugeniu Carada, astăzi recunoscut ca ctitor al Băncii Naționale a României, întocmise un proiect de lege prezentat în Camera Deputaților pentru înființarea unei Bănci de Scont și Circulație, o condiție fundamentală pentru o Românie modernă, o țară în care, la acea vreme circulau tot felul de „monede străine, stricate și găurite, șterse, cu o valoare redusă”.
Carada nu a fost însă singurul care a contribuit la fondarea instituției care avea să se afirme ca un pilon al economiei naționale. Înființarea Băncii Naționale a României în anul 1880 a fost rezultatul colaborării dintre mai multe personalități ale epocii, cu viziuni diferite asupra dezvoltării economice a țării, dar împărtășind un obiectiv comun: transformarea idealului modernizării României în realitate.
Prin înființarea băncii de emisiune, statul român a făcut un pas uriaș către normalitate, capitalism, progres, deschidere economică și prosperitate.
Idealul exprimat în repetate rânduri de Ion C. Brătianu privind necesitatea întemeierii unei bănci naționale s-a materializat pe 17 aprilie 1880, când legea a fost publicată în Monitorul Oficial. „V-am dat banca, păstrați-o!”, a afirmat Ion C. Brătianu. După 144 de ani în slujba românilor, 144 de ani marcați de schimbări dramatice, războaie mondiale, crize economice, comunism, revoluție și pandemii, BNR rămâne un element cheie pentru dezvoltarea unei societăți puternice și un garant al stabilității economice, așa cum și-au imaginat-o fondatorii ei.
Bătrâna Doamnă a piețelor financiare împlinește astăzi 144 de ani.
La mulți ani, Banca Națională a României! Sunt onorat să fac parte din istoria ta!