Opinie Ciprian Ladunca, Managing Partner in cadrul LCL Advisory: “Comitetul de audit: de la formalitate la mecanism real de guvernanță. O paralelă (de sezon) cu guvernarea unei țări”

Într-o perioadă în care România se pregătește de un nou guvern și de un nou pachet de măsuri fiscale și non-fiscale, întrebarea devine inevitabilă: cine analizează, cu adevărat, riscurile aferente deciziilor care urmează să fie luate? Cine evaluează impactul financiar, reputațional și implicațiile asupra ratingului de țară? Cine întreabă susținut „de ce?” înainte ca deciziile să fie luate, nu după ce consecințele devin vizibile?

Într-o companie, acest rol este jucat si de comitetul de audit. Nu este întâmplător că acest model de guvernanță corporativă matură începe să inspire și administrațiile publice (din afara Romaniei) care caută transparență și rigoare în procesul decizional.

De-a lungul anilor în care am activat în consilii de administrație din industrii diverse, de la bancar și asigurări, la fonduri de investiții și energie, am făcut parte constant din comitetele de audit, ocupând rolul de președinte. Interesul meu pentru acest forum merge mult dincolo de o simplă obligație. În opinia mea, comitetul de audit este un spațiu de guvernanță reală, un radar care poate semnala riscurile înainte ca acestea să devină crize, iar membrii comitetului pot fi mentori valoroși pentru profesioniștii din companie din ariile financiar, audit, control sau risc.

Din dialogurile cu profesioniști din piață și din observațiile proprii, am constatat o realitate îngrijorătoare: în multe companii din România, comitetul de audit este tratat ca o formalitate, un mecanism de conformitate, nu o platformă strategică. Este perceput ca un corp birocratic impus de legislație, nu ca un partener pentru board și conducerea executivă care protejează valoarea companiei. Și totuși, în acest comitet tehnic și, uneori, „plictisitor” pentru necunoscători, se discută sănătatea financiară și nu numai a organizației. Cu cat este mai activ, cu atat mai bine pentru companie!

Comitetul de audit este format din membri ai consiliului de administrație și, în unele cazuri, din specialiști externi și independenți, numiți de acționari atunci când experiența financiară și de audit nu se regăsește printre membrii boardului. Comitetul nu este o structură de control, ci o structură consultativă, în care întrebările incomode trebuie puse, iar răspunsurile nu sunt luate de bune, ci înțelese în context. Comitetul de audit încorporează tradițional cuvântul „audit”, dar ariile acoperite și responsabilitățile sale depășesc cu mult zona auditului intern sau extern. Enumăr doar câteva dintre acestea: raportările financiare, calitatea și acuratețea informațiilor prezentate investitorilor și autorităților, riscurile financiare și non-financiare la care este expusă compania, subiecte din zona ESG, AI, cybersecurity, analize în situații de criză, succesiunea în leadershipul financiar și multe alte arii specifice companiilor reglementate de BNR sau ASF.

Rolul comitetului este să identifice riscuri prin dialog activ cu conducerea executivă, auditorii interni și externi, să asculte atent, să vadă dincolo de documente. Comitetul este și locul în care pot fi escaladate anumite dezbateri pe subiecte critice. Membrii comitetului sunt disponibili pentru a discuta aspecte tehnice și în afara ședințelor formale.

Un rol esențial îl are președintele comitetului. Acesta este mai mult decât un simplu moderator: definește agenda în mod strategic, decide când este nevoie de investigații suplimentare, facilitează dialogul între părți cu interese uneori divergente (management, auditori, board) și creează climatul de încredere în care colegii pot pune întrebări dificile. Președintele comitetului discută frecvent cu președintele boardului, cu CEO-ul și cu CFO-ul companiei. Un președinte eficient al comitetului de audit trebuie să combine o experiență financiară, contabilă și de audit solidă cu o capacitate subtilă de a gestiona dinamici de putere și tensiuni de poziționare. Este o persoană cu maturitate și senioritate, o persoana independentă și neexecutivă, cu rol de orchestrator si negociator. La rândul lor, membrii comitetului trebuie să aibă mai mult decât experiență de business, financiară sau juridică. Este nevoie de curiozitate proactivă, înțelegere a riscurilor emergente (ESG, AI, digital, cybersecurity) și, înainte de toate, de integritate.

Mă întreabă uneori colegi din board sau directori executivi: „Cât de activ ar trebui să fie comitetul de audit?”. Răspunsul meu rămâne același: suficient de activ încât să pună întrebările pe care nimeni altcineva nu îndrăznește să le pună. Și suficient de pregătit încât să recunoască atunci când răspunsul este doar o perdea de fum. Legea prevede obligativitatea a minimum patru ședințe ale comitetului de audit pe an, dar în realitate, un comitet activ și implicat se organizează de mai multe ori în mod formal, pe lângă frecventele discuții informale. In plus intre sedinte, membrii comitetului vegheaza activitatea din firma, analizeaza rapoarte si acorda feedback. Și, bineînțeles, președintele comitetului este mult mai activ, pentru a înțelege dinamica din companie și a structura o agendă corespunzătoare.

Dacă privim din această perspectiva, putem trasa o paralelă cu nevoia unui fel de „comitet de audit” și în guvernarea țării: Cine întreabă și verifică dacă măsurile fiscale și non-fiscale pregătite pentru România sunt sustenabile? Cine cere testarea riscurilor reputaționale sau financiare înainte de a aproba proiecte bugetare ambițioase? Cine veghează asupra calității raportărilor și statisticilor și analizează impactul asupra ratingului de țară sau asupra încrederii investitorilor străini? Aceste roluri sunt, poate, jucate de Consiliul Fiscal, Curtea de Conturi și alte organisme consultative sau de control independente. Oare este suficient? Cu un rol informal, desigur, presa are o contribuție importantă, la fel și organizațiile oamenilor de afaceri, care sesizează rapid necorelarea dintre decizii și rezultatele așteptate. Si vedem in ultimele zile reactiile bine fundamentate ale oamenilor de afaceri la numeroasele zvonuri legate de modificarile fiscale.

Din fericire, în mediul privat, comitetul de audit este forumul care poate identifica mai devreme riscurile la care este expusă compania. Iar într-o lume în care încrederea este tot mai greu de menținut, comitetul de audit devine unul dintre cele mai valoroase instrumente de guvernanță autentică, în companii, dar și, poate într-o zi, în guvernare.

Ciprian Lăduncă ocupa pozitia de Managing Partner in cadrul LCL Advisory, este membru in consiliile de administratie ale unor companii din diverse sectoare și detine functia de Președinte al Comitetului pentru Guvernanță Corporativă al Camerei de Comert Americane, AmCham România.