Opinie: Cele mai răspândite 7 mituri despre blockchain

Prof. Alfred Taudes este director academic al Institutului de Cercetare în Criptoeconomie, WU Vienna University of Economic și profesor al WU Executive Academy

Un blockchain este o bază de date descentralizată pentru stocarea criptată a tranzacțiilor, astfel încât acestea să nu poată fi falsificate. La prima vedere, l-am putea compara cu un registru în care este consemnată fiecare nouă tranzacție. Ceea ce îl face special este că, deși există câte o copie în computerul fiecăruia dintre utilizatori, consistența intrărilor este garantată.

Cea mai cunoscută utilizare a acestei tehnologii este criptomoneda bitcoin, un sistem monetar descentralizat care a suscitat un considerabil interes, mai ales datorită creșterii cotațiilor pentru această monedă. În momentul actual sunt vehiculate mai multe „mituri” despre blockchain și bitcoin menite să stârnească nedumerire în rândul opiniei publice, așa cum se întâmplă de fiecare dată când apare o nouă tehnologie.

Internetul secolului XXI

Această situație este similară începuturilor internetului, în anii 1990. E-mailul a fost prima aplicație a internetului și nimeni nu ar fi putut spune atunci ce avea să urmeze. Se spunea că e-commerce-ul nu avea să meargă niciodată, din cauza dorinței clienților de a avea experiența fizică a produselor pe care le cumpără, pentru că nu ar fi existat metode adecvate de plată și pentru că livrarea ar fi fost prea costisitoare și complexă. Oricum ar fi fost, realitatea ne-a arătat că multe dintre tehnologii au depășit provocările perioadei de început. Recent, Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a devenit cel mai bogat om din lume. Și în cazul tehnologiei blockchain vor fi multe aplicații complet noi care vor ajunge să domine toate aspectele de business. Suntem doar în faza de încercări.

Mitul 1: Blockchain și bitcoin sunt unul și același lucru

Bitcoinul este doar prima utilizare a tehnologiei blockchain. Primul blockchain a fost dezvoltat cu scopul de a stoca tranzacțiile cu bitcoini. De atunci, au apărut multe variante modificate sau extinse ale conceptului original, fiind folosite drept bază pentru multe alte operațiuni, mergând de la reorganizarea operațiunilor de supply chain până la servicii de new banking sau de prelucrare a datelor personale. În momentul actual, cea mai mare parte a veniturilor generate de platformele media merg către operatorii acestora, în timp ce artiștii pe care ele îi promovează nu primesc mai nimic. Criptomoneda și blockchain-ul ne-ar permite să cumpărăm direct de la artiști.

Mitul 2: Tehnologia blockchain nu va reuși pentru că este prea mare consumatoare de energie

Așa zisul mecanism de validare, folosit pentru a verifica validitatea tranzacțiilor din blockchain, este consumator de energie. Rezolvând un puzzle matematic, ceea ce presupune o putere considerabilă de calcul, deci energie, furnizorul puterii de calcul poate adăuga un nou tip de tranzacție în blockchain, făcând posibilă generarea de bitcoini. În schimbul acestui serviciu, furnizorul încasează o taxă de tranzacție. Mecanismele de validare (sau de exprimare a consimțământului) mai puțin consumatoare de energie reprezintă un subiect de cercetare în întreaga lume. Mai mult, argumentul consumului mare de energie își pierde din forță dacă privim sistemul ca un întreg și nu doar tranzacția în mod individual. De ce nimeni nu vorbește despre câtă energie consumă banii de astăzi?

În contextul folosirii aplicațiilor blockchain de către grupuri de companii, argumentul consumului de energie devine irelevant pentru că în acest caz particular sunt folosite mecanisme mai puțin elaborate de validare, având în vedere că procesul implică partenerate solide și familiare.

Mitul 3: Blockchainul E o toană trecătoare    

Aplicațiile bazate pe tehnologia blockchain sunt testate în nenumărate contexte, în lumea întreagă. În domeniul închirierilor de mașini din Germania, de pildă, ea a făcut posibilă simplificarea unor proceduri până atunci foarte complicate, de la alegerea unei mașini până la încheierea unor contracte personalizate de închiriere, într-așa măsură încât sistemul poate opera fără o infrastructură sau contracte cu furnizorii serviciilor de plăți. Un proiect descentralizat de rețea din New York, care implică contoare inteligente și contracte inteligente, a permis caselor care funcționează cu energie solară să își calculeze automat consumul de energie electrică și să vândă surplusul de energie electrică către cele „convenționale”. Și în Austria au început să apară moduri tot mai lăudabile de utilizare, în Viena, de exemplu, în sectorul serviciilor financiare și al furnizării de energie.

Nu aș putea spune care va fi prețul bitcoinului de acum în trei ani și câte alte criptomonede vor mai atunci. Cu toate acestea, sunt convins că tehnologia blockchain se va menține și va revoluționa lumea.

Mitul 4: BlockchainUL nu E potrivit pentru a fi folosit ca bază a sistemelor de plăți, având în vedere că numai un număr limitat de tranzacții pot fi procesate

Faptul că există un plafon maxim care nu poate fi depășit este rezultatul mecanismelor de validare discutate când am vorbit despre mitul 2. Sistemele de tip blockchain folosite în cadrul grupurilor de companii menționat atunci nu sunt afectate de acest aspect, iar în ceea ce privește sistemele publice, au început deja să se dezvolte noi tehnologii. Una dintre acestea este Bitcoin Lightning Network, în cadrul căreia un canal de plată este deschis între două „noduri”, permițând transferul plăților fără a fi necesare proceduri complexe de verificare. Verificarea și validarea sunt solicitate doar la deschiderea și închiderea canalului.

Mitul 5: Blockchainul înseamnă sfârșitul protecției datelor 

Intrările în blockchain trebuie să fie lizibile de-a lungul tuturor nodurilor, altfel este imposibilă verificarea descentralizată a tranzacțiilor și „minarea” de bitcoin. Să nu uităm însă că aceste conturi nu sunt identificate cu ajutorul datelor personale, ci prin pseudoadrese pe care oricine le poate crea folosind așa-zisul portofel.

Așadar, în interiorul acestui blockchain, tranzacțiile unui user sunt private. Cu toate acestea, dacă cineva reușește să asocieze adresa bitcoinului cu proprietarul ei, toate tranzacțiile încheiate anterior de acea persoană pot fi identificate. Există însă alte criptomonede, ca de exemplu Dash, care sunt complet anonime și care oferă userilor protecție totală.

Mitul 6: Tehnologia blockchain are un viitor luminos. Curând, toate aplicațiile IT se vor baza pe această tehnologie 

Acest lucru nu este plauzibil. Prin comparație cu bazele de date, blockchainul e prea scump și nu suficient de eficient pentru businessurile tradiționale precum contabilitatea. În astfel de contexte, tehnologia blockchain nu își are rostul; ea ar trebui folosită doar acolo unde schimburile de date sunt, de regulă, nesigure și ineficiente, de exemplu în cazul tranzacțiilor dintre părțile implicate în lanțurile globale de aprovizionare.

Mitul 7: Blockchainul nu E sigur. Deseori auzim că banii au fost furați ori s-au pierdut

Odată ce tranzacțiile sunt stocate în blockchain, nimeni nu poate altera, citi, falsifica sau șterge consemnările din baza de date. Prin urmare, plățile care folosesc acest sistem sunt considerate sigure. Dacă ceva se fură, asta înseamnă că acea cheie privată de acces a unui utilizator a picat în mâini greșite. Este similar cu furtul PIN-ului unui card bancar!