OPINIE Bogdan Florea, fondator Connections România: "Este industria tech favorizata crizei? Cum ar fi putut digitalizarea să reducă impactul crizei"

Dacă gradul de implementare a digitalizării în companii ar fi fost, în general, mai mare, multe provocări pe care le-am trăit în aceste două luni ar fi fost mult mai ușor de surmontat. Companiile cu un grad crescut de automatizare și digitalizare au făcut mult mai ușor tranziția spre lucrul remote și au putut să se adapteze mai ușor la schimbările aduse de criză.
În general, firmele de tehnologie au fost puțin afectate. Connections și-a menținut încasările și a reușit să continue activitatea în condițiile crizei generate de pandemia de COVID-19. Din păcate, proiectele care trebuia să înceapă în perioada imediat următoare au fost suspendate și marea întrebare este cum vor gestiona clienții investițiile în lunile care vin, într-un climat nesigur și total impredictibil, pe care, cred, generația actuală activă profesional nu l-a mai întâlnit.
Fiind o companie de tehnologie, am avut toate resursele disponibile și întreaga infrastructură pregătită pentru munca de la distanță. Practic, am generalizat o practică deja funcțională în multe echipe. O mare parte din colegi lucrau în acest regim 1-2 zile în fiecare săptămână. Clienții noștri sunt, în general, companii multinaționale care au avut planuri de business continuity bine articulate, care le-au permis, de asemenea, o funcționare fără sincope.
Aparent, vedem că industria tech este favorizată în această perioadă. Totuși, să nu uităm că există companii de tehnologie care deserveau clienți din industrii care au avut de suferit enorm. Să luăm cazul ipotetic al unei companii de implementare de sisteme IT enterprise pentru industria HoReCa sau travel. Evident că, dacă dependența de clienții respectivi era mare, au avut de suferit semnificativ. Așadar, ar trebui să ne gândim că nu toate companiile de tehnologie au fost imune la impact. În plus, marea majoritate a clienților au amânat noile proiecte. Pentru zona B2B, după părerea mea, impactul asupra companiilor de tehnologie se va simți cu intensitate mare în trimestrul al III-lea.
Este greu de spus ce măsuri ar trebui luate pentru sprijinirea mediului privat. Intrăm într-o zonă care implică foarte multă filosofie socială și incertitudine. Nimeni nu poate ști cum va evolua pandemia, dacă și cât de virulente vor fi (dacă vor fi) valurile ulterioare. Toată lumea așteaptă un vaccin miraculos. Până atunci, guvernele iau măsuri tactice, în genul “helicopter money”. Ele pot avea succes în condițiile în care societatea depășește rapid criza sanitară. Probabil investiția în infrastructură digitală ar fi ceva ce trebuie urgent demarat, pentru că digitalizarea accelerată a administrației le face tuturor viața mai ușoară. Apoi, cred că guvernele ar trebui să finanțeze proiecte și investiții realizate direct sau de către firmele private. Ar trebui stimulată inovația, nu doar de produs, ci și de model de business. Cu alte cuvinte, statul ar trebui să finanțeze intens, insist, intens, eforturile și capacitatea de adaptare a businessurilor. De exemplu, ar putea să subvenționeze cheltuieli, inclusiv salarii, pentru companii de alimentație publică care au închis spațiile fizice și livrează la domiciliu.
Evoluția economiei în lunile următoare va fi în strânsă legătură cu informațiile de pe frontul sanitar. Cea mai mare parte a deciziilor majore la nivel economic se vor lua în funcție de evoluția eforturilor pentru obținerea unui vaccin. Cum este practic imposibil să apară ceva nou în această zonă mai devreme de un an, economia va descrește, mai mult sau mai puțin, în funcție de percepție, de intervenția tactică a statelor, de evoluția valului doi al pandemiei. Nu estimez evoluții pozitive, din păcate.
Pe cei câțiva care vor evita probabil falimentul sau insolvență nu i-aș numi “câștigători”. Poate, mai degrabă, “supraviețuitori”. Văd 9 din următoarele 12 luni ca fiind global lockdown. Poate mă înșel, dar nu cred că sunt departe în estimări. Când din 7 miliarde de oameni vor fi mai mult sau mai puțin de 4 miliarde în izolare la domiciliu 70-80% din următorul an, nu cred că economia va avea câștigători. Industriile care se vor menține pe linia de plutire, probabil, vor fi pharma, retail online, dezvoltarea de content online, healthcare, toate variantele de home delivery. Cam aici cred că ne vom opri cu “premianții”. Mediul de afaceri a făcut, în mare parte, ce putea să facă. S-a repliat, s-a adaptat și a încercat să supraviețuiască. Nu știu dacă era ceva de făcut în plus în două luni. Rămâne de văzut ce se poate face pentru următorul an. Personal, cred că mediul de afaceri este singurul care poate genera progres și asigura supraviețuirea de facto a societății în următorul an. Rămâne să înțeleagă și establishmentul politic acest aspect. Singurul lucru de făcut, în viziunea mea, este ca mediul de afaceri să pună presiune pe guvern pentru a investi, așa cum spuneam mai sus, în eforturile de adaptare.
 Încă o dată, revenirea nu se va produce atâta timp cât nu avem un vaccin. Chiar dacă la nivel concret criza sanitară va avea descreșteri, percepția generală va reține companiile din dezvoltare și investiții. Este nevoie de un declic, care va trebui să fie în zona medicală – ori un tratament infailibil (ceea ce, evident, este o utopie) ori un vaccin. Altfel, companiile vor trăi mereu cu sabia lui Damocles deasupra capului, planificând pentru următorul lockdown. Repet, chiar dacă nu se va întâmpla al doilea lockdown, percepția va dicta comportamentele.
Ulterior, după finalizarea propriu-zisă a crizei sanitare, se vor schimba multe: digitalizarea administrației va fi ireversibilă, multe servicii fizice vor fi înlocuite de cele online, comportamentele consumatorilor vor fi afectate pe terment lung.
 Ar fi poate momentul ca România să parieze pe tehnologie și să încurajeze investițiile mari în acest sector – atât facilități de tip data center (vezi exemplul Poloniei, unde Microsoft tocmai a anunțat o investiție de 1 miliard de dolari), cât și relocări de centre de servicii ale unor companii multinaționale. Apoi, apetitul statului pentru finanțarea inovației și, implicit, pentru consolidarea ecosistemelor de tip cercetare universitară/mediu privat, ar trebui să crească fulminant.
Roboții software au fost deja înlocuiți de platforme de automatizare inteligentă integrată. Acest lucru înseamnă că digitalizarea se va produce folosind un repertoriu extins de instrumente, printre care, da, și roboți software. Dar nu numai. Vorbim deja și de machine learning și smart analytics probabil, în curând, și de inteligență artificială. Acest set de intrumente ale viitorului – triple-A trifecta: automation, analytics, artificial intelligence – poate simplifica mult viața companiilor, împingând umanitatea spre a crea valoare adăugată, spre depărtarea de activități repetitive și cu impact redus și spre migrarea în zona creativă. Indirect, ieșirea din criză ar fi mai rapidă în momentul în care oamenii vor părăsi joburile de rutină și vor contribui la adaptarea la noile condiții post-COVID-19 și la noi modele de business.
 Connections a automatizat procese de business din industrii diverse – banking & financial services, energy, healthcare, insurance. În mod evident, companiile care aveau deja un grad crescut de automatizare și digitalizare, spre exemplu prin implementarea de soluții RPA, au făcut mult mai ușor tranziția spre lucrul remote, au avut o dependență mai redusă față de staff și au putut să se adapteze mai ușor schimbărilor aduse de criză. Adaptarea modelului de business la noile condiții a fost mult mai rapidă și acest lucru le-a creat un avantaj competitiv consistent.
Dacă gradul de implementare a digitalizării în companii ar fi fost, în general, mai mare, cred că multe provocări pe care le-am trăit în aceste două luni ar fi fost mult mai ușor de surmontat. Gândiți-vă la un restaurant care a trebuit să se reorienteze spre online și care poate nu avea deloc activ acest canal de vânzare. Sau la o casă de licitații care a trebuit să implementeze o platformă de licitații online. Sau poate la un teatru sau o sală de spectacole care s-a reorientat spre spectacole în mediul virtual, transmise live. Toți ar fi fost mult mai pregătiți dacă implementau soluții digitale. Pe de altă parte, este clar că modelele de business se schimbă foarte rar din puseu inovativ și, cel mai des, din nevoie. Deci abordarea contrafactuală, oricât de tentantă ar fi, nu e chiar o bază relevantă de discuție.
Digitalizarea are marele avantaj că ne ajută să ne conservăm lenea și să provocăm progresul. Ne ajută să scăpăm de rutină și irelevanță în joburile noastre și să forțăm creativitatea să iasă la suprafață. Criza presupune adaptare și noi paradigme. Dacă, atunci când a început lockdownul, practic de pe o zi pe alta, în loc de revitalizarea unor business continuity nerealiste oricum, companiile și, în ultimă instanță, economiile ar fi fost digitalizate și deci operaționalizate în regim de remote work, poate că oamenii ar fi avut mai mult timp și energie să proiecteze rapid noi modele de livrare, să își pună la contribuție partea
creativă și să compenseze efectele negative. Imaginați-vă o bancă unde stafful a trebuit ca două săptămâni să muncească pentru acomodarea lucrului la distanță. În aceste două săptămâni puteau fi imaginate multe activități cu valoare mai mare, pentru businessul băncii: de exemplu apelarea clienților și încercarea de a înțelege provocările prin care trec, ajustări de scheme de rambursare etc. Poate se mai putea salva ceva din cash-flow, poate se puteau găsi clienți care ar fi acceptat să plătească ratele dacă obțineau reduceri de dobândă. În realitate, multe bănci au luptat ca stafful să poată lucra de pe laptop de acasă, iar statul a amânat ratele clienților.  

DESPRE CONNECTIONS:
Connections este lider pe piața de digital transformation din România, având 300 de angajați, birouri în Bulgaria, Serbia și planuri de extindere la nivel global, potrivit informațiilor trimise de reprezentanții companiei. Compania este specializată în intelligent automation, IT infrastructure support, digital business process management și software development on demand. Clienții Connections sunt companii globale și companii medii românești din industrii precum banking, FMCG, oil & gas, telecom și retail. Începând cu luna iulie 2018 Connections a semnat un parteneriat cu UiPath, platforma de Enterprise Robotic Process Automation (RPA) cu cel mai rapid grad de adopție la nivel mondial, alături de care a implementat deja cu succes procese de automatizare robotizată în industrii cheie. Totodată Connections a investit peste 200.000 euro în dezvoltarea unei platforme fintech de open banking menită să integreze API-urile puse la dispoziție de băncile din România, odată cu aplicarea directivei Revised Payment Service Directive (PSD2), care obligă băncile să dea acces la informații privind conturile bancare de plăți accesibile online, unor terțe părți care își pot dezvolta servicii de informații, plăți și alte servicii financiare către clienții băncilor. Connections a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 7 milioane de dolari.