Opinie - Bogdan Florea, fondator Connections România: "Cum creezi o cultură a inovației în România"

Forțând un pic nota, am putea spune că inovația este însăși rațiunea de a exista în businessul zilelor noastre. Cultura inovației se creează prin educație adecvată – cu accent pe cultură antreprenorială, așadar, în școală. Aplecarea spre studiu, stimularea curiozității și a explorării necunoscutului sunt elemente esențiale pe care școala trebuie să le cultive pentru a construi generații de „inovatori”. Apoi, tot școala ar trebui să dezvolte gândirea critică și abordările out-of-the-box, fără constrângeri, libere și exploratorii. „Cultura greșelii” ar trebui să fie evitată până la extincție, în anii mici de școală, pentru dezvoltarea copiilor și ulterior a adulților implicați în societate, pentru libertatea de a aborda căi necunoscute în viață profesională. Chiar dacă România este un pool remarcabil de specialiști în IT, are un scor jos la nivelul de apetență pentru inovație, iar explicația rezidă în lipsa culturii inovației în educația școlară, universitară și în familie.

Apoi, establishmentul politic ar trebui să își asume  inovația ca proiect de țară, în așa fel încât să dezvolte ecosistemul stat-universități – companii private, ca un supraset al inovării, în care să încurajeze apariția și circulația ideilor noi. Huburile tehnologice sunt doar un prim pas. Este nevoie de susținerea a ceea ce se numește knowledge sharing, adică împărtășirea ideilor între indivizi și entități. Protejarea proprietății intelectuale – nu doar prin cadrul legislativ, ci prin construirea unei culturi sociale la scară largă – este un alt pilon esențial. De exemplu, lupta împotriva pirateriei intelectuale, a plagiatului universitar și școlar sunt alte elemente care, puse la fundamentul unei construcții solide, pot genera o societate inovativă autosustenabilă.

Statul trebuie să reformeze programa școlară, universitățile de asemenea, iar companiile trebuie să adopte principiile și cultura inovației ca elemente necesare, nu doar să le privească ca pe un element de employer branding, prin care, așa cum se întâmplă acum, doar creează o imagine de inovatori, în exterior și către angajați. Țările avansate din punct de vedere economic încurajează clusterele de inovație ca mijloace de creștere organică a economiei. Spre exemplu, Statele Unite (Silicon Valley), Regatul Unit, Franța, Israel, India, China, Rusia – toate au aglomerări, localizate fizic, de start-up-uri în care sunt prezenți toți actorii – universități și institute de cercetare, companii, fonduri de investiții de tip venture capital și stat – prin entități de tot felul – administrații locale, ministere dedicate cercetării și educației. Rezultatul sunt companii de tip start-up care, folosind rezultatele cercetării, ating valori de piață colosale și, pe de altă parte, influențează în mod pozitiv și decisiv viață unor mase mari de oameni. În ceea ce privește companiile inovatoare care au rămas în istorie, acestea sunt cele care schimbă viața oamenilor, într-un fel sau altul. Se numesc game changeri. În istorie, după părerea mea, se detașează: General Electric – locomotiva electrică; Motorola – primul telefon comercial portabil; Sony – Walkman; Apple – smartphone; Amazon – e-commerce; Netflix – video streaming on demand.

Inovația se poate manifesta în orice sector, dar, fără îndoială, IT&C este un motor al inovației pentru simplul fapt că trăim în era digitalizării. Biotehnologia este poate domeniul cu cele mai mari perspective de dezvoltare inovativă în următorii zeci de ani. Așa cum am mai amintit, inovația se poate manifesta în orice domeniu de activitate. Fără doar și poate, inovația este strâns legată de viziune, iar aceasta din urmă derivă în mod natural din înțelegerea contextului actual. Orice companie ar trebui să poată să își definească locul în piața locală, regională și globală, să își stabilească ținte care pot fi atinse și să își creioneze seturi de valori, dar și o misiune concretă față de un grup, fie el mai restrâns sau mai larg.
De asemenea, viziunea strategică a evoluției – care este o condiție obligatorie a progresului unei companii – poate fi (sau nu) punctul de pornire către ceea ce înseamnă inovație. Pe scurt, poziționare, viziune și apoi inovație. Aceștia sunt pașii care, urmați sistematic, pot crește apetitul pentru tot ceea ce înseamnă inovație în cadrul unei companii. România nu are dezvoltată o cultură a inovației, nici în mediul de business, dar nici în cel universitar. Acest lucru reprezintă efectul educației și al școlii, al modului în care sunt concepute programele educaționale școlare și în care sunt stimulate competențele generației tinere.

Cu câteva excepții notabile – Bitdefender, UiPath, Gecad și alți câțiva, foarte puțini – în România, ultimii 20 de ani în tehnologia informației nu au adus exemple remarcabile de inovație încununată de succes comercial sau științific. Antreprenoriatul este mai aplecat către inovație prin însăși natura sa, aceea de a pune la îndoială și a găsi soluții cu instrumente puține sau rudimentare. Reprezentanții marilor companii – evident, cu excepția centrelor de excelență în cercetare – sunt orientați către administrare și operare și mai puțin către latura constructivă pe care o aduce inovația.

Connections este o companie de digital transformation din România, cu birouri în Bulgaria, Serbia și planuri de extindere la nivel global. Compania este specializată în IT Outsourcing, Business Process Outsourcing și Software Development. Clienții Connections sunt companii globale și companii medii românești din industrii precum Banking, FMCG, Oil & Gas, Telecom și Retail. În iulie 2018 Connections a semnat un parteneriat cu UiPath. Connections are în România
300 de angajați și a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro.