Opinie Bogdan Botezatu specialist în securitate informatică la Bitdefender: Un an de la WannaCry și GoldenEye. Companiile încă își revin după catastrofa fără precedent

În România, cea mai cunoscută victimă a fost constructorul auto Dacia, care a trebuit să oprească temporar producția și să trimită muncitorii acasă. Costurile asociate cu cele două „pandemii” sunt estimate la valori cuprinse între 3 și 4 miliarde de dolari, estimează analiștii – costuri care continuă să urce și în ziua de azi, la mai bine de un an după cele două incidente.

Potrivit unui raport Gartner asupra securității informatice, managerii de top – în special executivii din IT – au devenit din ce în ce mai conștienți de responsabilitatea pe care o au de a-și proteja organizația împotriva potențialelor atacuri cibernetice. Această responsabilitate este totodată privită ca o oportunitate de a alinia obiectivele departamentului IT cu obiectivele de business ale întregii organizații.
Iar dintre toate tipurile de breșe, atacurile de tip ransomware – amenințare care blochează accesul la date și solicită recompensă – reprezintă, de departe, cea mai mare primejdie.

Securitatea cibernetică a devenit un subiect cheie în ședințele consiliilor de administrație și, implicit, o parte esențială a unei strategii de business. Liderii de afaceri nu au fost dintotdeauna receptivi la aceste dezbateri, însă recentul șir de incidente cibernetice au schimbat această abordare, spun analiștii.

Numai incidentul WannaCry din mai 2017 a provocat daune cu valori cuprinse între 1,5 și 4 miliarde de dolari la nivel global. Atacul, care ar fi fost operat de atacatori nord-coreeni, s-a răspândit în doar câteva ore în zeci și apoi sute de țări, afectând în mod deosebit spitale, furnizori de energie, dar și numeroase afaceri mici și mijlocii.

La aproximativ o lună după incidentul WannaCry, un atac similar, numit GoldenEye sau NotPetya, a făcut ravagii similare, de data aceasta făcând victime nu doar spitale și furnizori de energie, ci și giganți din transporturi precum grupul danez A.P. Moller-Maersk.

O analiză recent publicată de Wall Street Journal arată că daunele rezultate din atacul ransomware GoldenEye continuă să urce până în ziua de azi. Motivul? La peste un an de la incident, victimele încă se luptă cu redresarea operațiunilor.

Printre victimele GoldenEye se numără firma americană de curierat FedEx și compania farmaceutică Merck & Co. Cele două încă digeră consecințele atacului, mai exact pagube de sute de milioane de dolari din vânzări pierdute pe durata întreruperii activității și din actualizarea sistemelor și înnoirea tehnologiilor.

Dacă FedEx a cheltuit în ultimul an aproximativ 400 de milioane pe remedieri, cei de la Merck au plătit până la 670 de milioane de dolari pentru redresare. Tot din cauza incidentului, Merck s-a găsit în imposibilitatea de a livra comenzi pentru vaccinul Gardasil 9, care previne unele tipuri de cancer.

Alte industrii care s-au numărat printre țintele GoldenEye includ compania globală de publicitate WPP PLC, firma de avocatură DLA Piper, producători de bunuri de larg consum precum Mondelez International și alte multinaționale care au pierdut comenzi uriașe în urma atacului sau au fost nevoite să investească substanțial în remedieri.

Există și vești bune. Din fericire, companiile de securitate cibernetică țin la rândul lor pasul cu amenințarea ransomware. Prin tehnologii care folosesc inteligența artificială, capabile să împiedice încercările de criptare a fișierelor, soluțiile de securitate performante reușesc să combată majoritatea atacurilor de tip ransomware – inclusiv când atacatorii exploatează o vulnerabilitate nouă. Aceste tehnologii detectează „anomalii” în comportamentul unui sistem compromis, întrerupând atacul înainte să se desfășoare și făcând copii de siguranță pentru a putea restaura date eventual compromise.

Totuși, trebuie amintit că cea mai bună apărare împotriva ransomware rămâne crearea de copii de siguranță – așa –numitele backupuri. Pe lângă investițiile în soluții de securitate, companiile care dețin date de importanță strategică pentru buna funcționare a operațiunilor, dar și informații ale unor potențiali clienți sau parteneri au obligația de a păstra offline copii redundante ale acestor date în eventualitatea unui atac de tip ransomware.

Dacă până în 2018 această obligație era privită mai mult ca o datorie morală față de business și profitabilitate, legi noi precum regulamentul pentru protecția datelor cu caracter personal (GDPR) fac din această cerință o obligație legală pentru conformitate.
De ținut minte e și că cele două forme de ransomware se instalau fără intervenția utilizatorului, trebuia doar ca terminalul să fie conectat la internet și să nu aibă sistemul de operare actualizat la zi, ceea ce arată, a câta oară, cât de important e să folosim cele mai noi versiuni ale tuturor programelor și aplicațiilor folosite.

După WannaCry și GoldenEye, ransomware-ul a rămas o amenințare la fel de agresivă. Deși nu au mai fost raportate atacuri la o asemenea scară, a continuat să facă victime, cu precădere în sectorul medical, unde dosarele care conțin istoricul pacienților reprezintă ținta favorită a atacatorilor. Dacă luăm în calcul că studii recente arată că multe dintre organizații susceptibile unor breșe rămân în continuare vulnerabile, putem estima că incidente similare ar putea apărea pe viitor. Depinde însă doar de felul în care se mobilizează companiile felul în care va evolua amploarea acestor incidente.