Home Cover story Ondrej Safar, CEO, Distribuție Oltenia:...
Cover story

Ondrej Safar, CEO, Distribuție Oltenia: „Tranziția energetică nu mai înseamnă doar ecologie”

Distribuție Oltenia (DEO), compania de distribuție a energiei electrice din regiunea Oltenia, parte din Evryo, administrează astăzi cea mai mare rețea de prosumatori din România, o realizare care schimbă și felul în care este gândită infrastructura energetică. Presiunea pe rețea,…

Ondrej Safar, CEO, Distribuție Oltenia: „Tranziția energetică nu mai înseamnă doar ecologie”
Ondrej Safar, CEO, Distribuție Oltenia: „Tranziția energetică nu mai înseamnă doar ecologie” · Foto: Business Magazin

Distribuție Oltenia (DEO), compania de distribuție a energiei electrice din regiunea Oltenia, parte din Evryo, administrează astăzi cea mai mare rețea de prosumatori din România, o realizare care schimbă și felul în care este gândită infrastructura energetică. Presiunea pe rețea, noile fluxuri bidirecționale și ritmul accelerat al tranziției energiei obligă la investiții fără precedent. Cum își reconstruiește prioritățile compania pentru susținerea unui sistem modern, digital și pregătit pentru viitor?

„Ultimii ani ne-au adus multe realizări, fie că sunt proiecte încheiate cu succes sau inițiative pe care le-am lansat și la care lucrăm în continuare. Toate au un punct comun: transformarea energetică a României care să susțină progresul tehnologic, industrial și social”, descrie Ondrej Safar, CEO al Distribuție Oltenia, evoluția companiei pe care o conduce de peste șapte ani. În acest interval, el a traversat etape majore, printre care consolidarea CEZ România, tranziția către noul acționariat după tranzacția din 2021 și transformarea identității companiei în Evryo, odată cu lansarea brandului în 2023. Din această poziție, Safar descrie evoluția companiei ca pe un proces continuu de maturizare: o rețea aflată în dezvoltare, un portofoliu investițional care a crescut accelerat, integrarea celei mai mari comunități de prosumatori din România și o cultură organizațională repoziționată în jurul digitalizării, siguranței și sustenabilității. Care sunt proritățile companiei în acest context? „Având cea mai mare rețea de prosumatori din România, Distribuție Oltenia înțelege foarte bine presiunea asupra capacității rețelei venită din creșterea masivă a numărului prosumatorilor. Tranziția energetică aduce noi moduri de consum și un mix al surselor de energie care trebuie integrat în rețea. De aceea, este nevoie de investiții semnificative în modernizarea rețelelor și adaptarea lor la acest context nou, care vine cu multe provocări tehnice. Practic, este vorba despre o reconstruire a infrastructurii”, descrie el prioritățile companiei în acest moment. Această reconstrucție înseamnă direcționarea investițiilor către zone care pregătesc rețeaua pentru o paradigmă complet diferită față de cea pentru care a fost proiectată în urmă cu decenii. „Investițiile noastre se îndreaptă în special în această direcție, astfel încât rețelele să permită racordarea cât mai multor prosumatori, asigurând în același timp un flux de distribuție a energiei fără blocaje sau întreruperi majore.”

În paralel cu infrastructura fizică, compania accelerează testarea tehnologiilor care vor forma coloana vertebrală a rețelei inteligente. „Pe lângă investiții, Distribuție Oltenia susține accelerarea tranziției energetice și prin alte inițiative concrete, precum proiectul Orizont 30. Concret, în cadrul Orizont 30, am lansat trei proiecte-pilot care constau în instalarea unui stabilizator de tensiune, a unei baterii de stocare a energiei și a unei stații de transformare pentru optimizarea rețelei în anumite puncte.” Una dintre realizările cu impact pe termen lung ale companiei este accesarea capitalului necesar accelerării investițiilor. „Un exemplu recent de proiect cu impact în viitor este semnarea, la începutul lui 2025, a unei refinanțări prin care ne-am asigurat o sumă de 1,76 miliarde de lei pentru noi investiții în următorii șapte ani. Este vorba de investiții în extinderea, modernizarea și automatizarea rețelei și în digitalizare.” Safar avertizează că digitalizarea trebuie să avanseze într-un ritm mai rapid pentru a ține pasul cu realitatea energetică actuală. „Digitalizarea în energie a făcut pași importanți, însă ritmul ei trebuie accelerat pentru a ține pasul cu dezvoltarea regenerabilelor și cu numărul rapid în creștere al prosumatorilor. Rețelele trec printr-o transformare profundă: de la un sistem static și unidirecțional, la o platformă dinamică, în care energia circulă în ambele sensuri și trebuie gestionată inteligent, în timp real.” În opinia sa, această transformare nu poate fi gestionată fără „infrastructură modernizată, sisteme avansate de operare, automatizare și vizibilitate completă asupra rețelei.” Programul Orizont 30 devine, astfel, un catalizator pentru un nou mod de a opera rețelele electrice. „Prin programul strategic Orizont 30 testăm tehnologii care definesc rețeaua viitorului — smart metering avansat, baterii de stocare, echipamente moderne de control al tensiunii și soluții integrate pentru un smart grid autentic. Scopul nostru este să găsim combinația optimă de investiții care să permită modernizarea accelerată a rețelei, menținând în același timp stabilitatea și calitatea serviciilor, cu un impact cât mai redus asupra utilizatorilor noștri.” Pentru CEO-ul Distribuție Oltenia, digitalizarea nu este o simplă componentă a tranziției energetice, ci chiar baza ei. „Digitalizarea nu este doar o componentă tehnică a tranziției energetice — este fundația pe care construim energia viitorului. O rețea inteligentă nu înseamnă doar eficiență, ci și o relație nouă cu energia: mai transparentă, mai interactivă și mai orientată spre oameni. Este oportunitatea noastră de a crea un sistem care răspunde nevoilor reale ale comunităților și care transformă provocările de azi în avantajele de mâine.”

Transformarea nu se oprește la tehnologie. Compania și-a asumat și un traseu ambițios în zona de sustenabilitate. „Planul nostru de decarbonizare, aliniat scenariului de limitare a încălzirii globale la 1,5°C din Acordul de la Paris și ghidului Science Based Target Initiative, ne angajează să atingem NET ZERO pentru Scopul 1 și Scopul 2 până în 2040. În același timp, este necesar și să reducem cu 50% amprenta de carbon până în 2030, față de anul de bază 2019. Consider o realizare majoră faptul că, an de an, nu doar că ne respectăm aceste ținte, ci reușim să înregistrăm performanțe peste așteptări, ceea ce demonstrează maturitatea companiei și capacitatea noastră de a construi o infrastructură energetică sustenabilă pentru viitor.” Privind spre proiectele recente, Ondrej Safar detaliază modul în care compania a valorificat oportunitățile de finanțare. „În ultimii ani, am obținut mai multe finanțări, atât din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructuri Majore, cât și de la Ministerul Energiei, din Fondul pentru modernizare. Cu ajutorul fondurilor europene, am modernizat, de exemplu, stația de transformare Prundu de 110/20 kW din județul Argeș, precum și alte stații de transformare, și am instalat contoare inteligente în peste 10.000 de locuri de consum.” Finanțările naționale au alimentat complementar tranziția. „Fondurile naționale au facilitat alte proiecte de investiții care susțin tranziția energetică, precum extinderea capacității de conectare a prosumatorilor și automatizarea și digitalizarea rețelei de distribuție.”

Portofoliul investițional este astăzi unul dintre cele mai consistente din industrie. „În prezent, avem un plan de investiții de 2,1 miliarde lei din surse proprii. De asemenea, avem semnate proiecte în valoare de 1,4 miliarde lei din fonduri europene, și alte finanțări de 200 milioane lei sunt în curs de evaluare.” Transformarea digitală, începută cu un deceniu în urmă, rămâne una dintre direcțiile definitorii ale companiei. „Distribuție Oltenia investește constant în inovare și digitalizare, continuând direcția începută încă din 2015, când am lansat primul program major de Transformare Digitală din sectorul energetic românesc. Astăzi, tehnologia este integrată în toate procesele noastre — de la operațiuni și managementul echipelor de teren, până la contorizare inteligentă, protecția datelor, ADMS și sisteme moderne de management al activelor. Am dezvoltat soluții care reduc birocrația, îmbunătățesc transparența și permit luarea deciziilor pe baza datelor, pregătindu-ne pentru provocările transformării energetice: decarbonizare, descentralizare și digitalizare. Lucrăm, în prezent, la digitalizarea completă a procesului de conectare la rețea și la implementarea unor soluții avansate de analiză a datelor și inteligență artificială pentru optimizarea rețelei, într-un context în care numărul prosumatorilor și al surselor distribuite crește rapid.” La 30 septembrie 2025, Distribuție Oltenia înregistra 46.093 de prosumatori, potrivit celui mai recent raport publicat de ANRE. Este unul dintre cele mai ridicate volume din țară, reprezentând aproape un sfert din totalul prosumatorilor conectați la nivel național. Impactul investițiilor DEO este direct vizibil pentru utilizatorii finali. „Pentru consumatori, investițiile în modernizarea și digitalizarea rețelei înseamnă servicii mai stabile și mai eficiente, cu un risc mai scăzut de avarii sau pene de curent. Totodată, înseamnă transmiterea securizată și precisă a datelor și monitorizarea în timp real a posibilelor defecțiuni.”

„Trebuie să discuți deschis cu echipele și să îi faci pe oameni să înțeleagă viziunea din spatele transformării și să simtă că au un rol activ în acest parcurs. Cred că este vorba despre autenticitate și empatie, la fel ca în orice altă relație dintre oameni, și din afara sferei profesionale.”

Ondrej Safar, CEO, Distribuție Oltenia

Investițiile care vor decide stabilitatea rețelei în următorul deceniu

Uitându-se la dezvoltarea energetică a României per ansamblu, CEO-ul Distribuție Oltenia spune că următorii ani sunt definitorii pentru reziliența sistemului energetic. Accelerarea electrificării mobilității, creșterea cererii industriale și valul de regenerabile care intră în rețele impun o schimbare structurală în modul în care este construită și operată infrastructura. El afirmă că „în următorii 3–5 ani, investițiile ar trebui să fie direcționate spre extinderea și modernizarea infrastructurii, integrarea de surse regenerabile și soluții de stocare a energiei, automatizare și digitalizare”. Pentru orizontul anului 2030, România are nevoie de un mix divers, dar echilibrat, în care „energia curată — solară, eoliană, hidro și nucleară — să aibă un rol principal, iar gazul să asigure flexibilitatea necesară”. Elementul critic, spune el, este componenta de echilibrare, pentru că „doar așa putem gestiona producția variabilă din regenerabile și putem menține stabilitatea rețelei”. În opinia sa, „mixul ideal este acela care combină surse curate cu soluții moderne de echilibrare și cu o infrastructură digitalizată”. Safar recunoaște că România se află pe un drum corect, însă subliniază că investițiile în regenerabile trebuie însoțite de modernizarea accelerată a infrastructurii. Rețelele trebuie întărite în zonele de joasă tensiune, stațiile de transformare trebuie înlocuite sau modernizate, iar soluțiile de flexibilitate extinse, pentru că „infrastructura trebuie să țină pasul cu ritmul investițiilor în regenerabile”. El punctează că mobilitatea electrică va amplifica presiunea asupra rețelei, ceea ce face ca investițiile în noduri critice să devină urgente. „Rețelele actuale de distribuție trebuie să fie extinse și modernizate pentru a putea transporta mai multă energie electrică, având în vedere cererea suplimentară venită din electrificarea vehiculelor și a proceselor industriale.” În paralel, infrastructura de încărcare necesită o abordare strategică: „Pentru a face față creșterii numărului de vehicule electrice, este nevoie de construirea unor rețele de stații de încărcare rapidă, în special în zonele urbane și pe drumurile importante.” Toate aceste noi consumuri trebuie integrate fără a destabiliza sistemul. De aceea, CEO-ul Distribuție Oltenia insistă asupra rolului stocării energiei. „Având în vedere variabilitatea surselor de energie regenerabilă, este important să investim în stocarea energiei pentru a asigura o furnizare stabilă, chiar și atunci când regenerabilele nu produc suficientă energie. Bateriile de mari capacități sunt necesare pentru a face față cererii și pentru a echilibra rețeaua.” Pentru el, miza este una strategică: „Energia este o infrastructură fundamentală pentru evoluția tuturor celorlalte industrii. De aceea este esențial să asigurăm stabilitatea și sustenabilitatea rețelelor astfel încât acestea să funcționeze fără sincope, fie că vorbim despre energia care ajunge la consumatori, despre prosumatori, transport sau alte activități economice.”

Tranziția energetică aduce nu doar beneficii, ci și provocări operaționale. „Tranziția energetică este în plină desfășurare și, ca să rămânem competitivi, nu trebuie doar să ne adaptăm, ci și să încercăm să valorificăm toate oportunitățile pe care le aduce această transformare.” Integrarea regenerabilelor este una dintre cele mai mari oportunități, însă și unul dintre punctele vulnerabile ale infrastructurii actuale. „Pentru noi, ca distribuitor, este o ocazie majoră de a moderniza rețeaua care, în prezent, nu este suficient de pregătită să conecteze complet și eficient diferitele surse de energie regenerabilă.” Distribuție Oltenia răspunde prin planuri de investiții, inovare și proiecte pilot, inclusiv prin extinderea programului Orizont 30. „Avem planuri de dezvoltare, căutăm să inovăm și să găsim soluții pentru integrarea surselor regenerabile prin proiecte ca Orizont 30 și suntem în contact cu autoritățile pentru că este esențial ca modernizarea să fie încurajată prin reglementări legale.” În discuția despre investițiile critice, Ondrej Safar subliniază că performanța rețelelor moderne nu poate fi obținută nici exclusiv prin infrastructură fizică, nici doar prin digitalizare: cele două dimensiuni trebuie să evolueze împreună. „Infrastructura fizică, digitalizarea și automatizarea ar trebui să se susțină și să se completeze reciproc, deci este nevoie de un echilibru între aceste direcții.” El consideră cele două direcții drept piloni egali ai unei strategii solide de dezvoltare. „Modernizarea infrastructurii fizice este fundamentală pentru ca orice rețea de distribuție să fie performantă. Pe de altă parte, digitalizarea și automatizarea sunt cheia pentru optimizarea costurilor, eficientizarea operațiunilor și un viitor sustenabil al rețelei.” Această interdependență devine vizibilă mai ales în proiectele care ating ambele componente simultan — de la stocare și tehnologii de smart metering până la sistemele care gestionează fluxurile din teren. „Investițiile în stocarea energiei și tehnologiile de smart metering țin de digitalizare și automatizare, dar trebuie sincronizate cu îmbunătățirea infrastructurii fizice pentru a obține beneficii maxime.”

Regenerabilele schimbă regulile jocului

Nu mai este un secret că tranziția energetică se accelerează, iar pentru Distribuție Oltenia aceasta nu este doar o provocare, ci și una dintre cele mai mari oportunități de modernizare din ultimele decenii. Ondrej Safar subliniază că „tranziția energetică este în plină desfășurare și, ca să rămânem competitivi, nu trebuie doar să ne adaptăm, ci și să încercăm să valorificăm toate oportunitățile pe care le aduce această transformare”. Compania a definit direcții clare de acțiune, construite pe dezvoltare, inovare și dialog constant cu autoritățile. Totuși, provocările din teren rămân importante, deoarece regenerabilele aduc energie curată, dar nu și predictibilitate. „Principala provocare din teren este că aceste surse nu asigură un flux constant de energie, fiind dependente de condițiile meteo.” Soluția, spune el, este construirea unei rețele hibride, flexibile și reziliente: „o soluție este hibridizarea infrastructurii, prin combinarea diferitelor surse și tehnologii care să ajute sistemul energetic să fie mai flexibil și mai rezilient”. În aceeași logică, echilibrul dintre infrastructura fizică și digitalizare devine o condiție esențială pentru performanța rețelei. Ondrej Safar consideră că cele două componente trebuie privite împreună, nu separat. „Infrastructura fizică, digitalizarea și automatizarea ar trebui să se susțină și să se completeze reciproc, deci este nevoie de un echilibru între aceste direcții. Consider că investițiile în infrastructura fizică și în digitalizare și automatizare trebuie să fie tratate ca piloni esențiali ai unei strategii de dezvoltare.” Această complementaritate este de fapt cheia transformării: „modernizarea infrastructurii fizice este fundamentală pentru ca orice rețea de distribuție să fie performantă”, spune el, dar adaugă că, la fel de important, „digitalizarea și automatizarea sunt cheia pentru optimizarea costurilor, eficientizarea operațiunilor și un viitor sustenabil al rețelei”. Exemplele sunt concrete și deja vizibile în proiectele companiei. „Investițiile în stocarea energiei și tehnologiile de smart metering țin de digitalizare și automatizare, dar trebuie sincronizate cu îmbunătățirea infrastructurii fizice pentru a obține beneficii maxime.” În esență, transformarea rețelei nu se rezumă nici la cabluri, nici la software. Este combinația dintre cele două — operată inteligent, modernizată în ritm accelerat și regândită pentru un viitor electric — care va determina cât de bine va funcționa sistemul energetic al României în următorii ani.

Cooperarea cu autoritățile și reglementatorii este, în opinia lui Ondrej Safar una dintre variabilele care influențează direct viteza cu care România își poate moderniza rețelele de distribuție. El subliniază că „Distribuție Oltenia menține o prezență activă în grupurile de lucru organizate de ACUE și ANRE, contribuind la adaptarea cadrului legislativ și de reglementare astfel încât acesta să stimuleze investițiile în rețelele de distribuție, digitalizarea și automatizarea acestora, în sprijinul tranziției energetice naționale”. Pentru CEO-ul Distribuție Oltenia, dialogul constant cu instituțiile este o condiție necesară pentru ca proiectele de modernizare să poată fi implementate la timp și în mod eficient. „Noi avem o colaborare constantă cu autoritățile și cu principalii actori din industrie, și nu numai”, explică el, adăugând că evoluția pieței este strâns legată de funcționarea acestui ecosistem. „Într-adevăr, ritmul investițiilor și dezvoltarea pieței au legătură cu modul în care funcționează această relație cu autoritățile și reglementatorii.” Totuși, această colaborare nu este lipsită de provocări. Uneori, diferențele de viziune încetinesc progresul. „Există uneori situații în care viziunile sau punctele de vedere ale celor implicați în anumite proiecte nu se aliniază și apar blocaje.” Aceste întârzieri afectează, inevitabil, viteza modernizării și capacitatea operatorilor de a răspunde cererii crescânde din partea prosumatorilor și consumatorilor industriali. La rândul ei, birocrația rămâne un obstacol major, iar acesta nu este un detaliu administrativ, ci un factor care poate întârzia proiecte critice pentru securitatea energetică. În același registru, el punctează că un ritm mai accelerat al modernizării ar necesita un cadru legislativ mai previzibil: „Cred că procesele de modernizare ar fi accelerate dacă ar exista mai multă predictibilitate din punct de vedere legislativ”. Pentru CEO-ul Distribuție Oltenia, modernizarea infrastructurii energetice este un efort de interes național, care nu poate fi realizat exclusiv de operatorii de distribuție sau de investitorii privați — este nevoie de o arhitectură comună construită prin reglementări clare, rapide și armonizate cu dinamica pieței. Fără acest cadru, România riscă să aibă o dezvoltare a regenerabilelor mai rapidă decât capacitatea rețelei de a le integra, ceea ce accentuează urgența unui parteneriat funcțional între industrie și autorități.

Prioritățile investiționale ale unui sistem în transformare

În fața provocărilor care vor defini piața energiei electrice în 2026 — creșterea numărului de prosumatori, integrarea accelerată a regenerabilelor și presiunea suplimentară asupra rețelei — Ondrej Safar subliniază că direcția este una singură: investițiile masive în infrastructură. Consumatorii devin astăzi participanți activi în sistem, iar rețeaua trebuie să le poată prelua energia și să o integreze eficient. „Dar ca acest lucru să se întâmple, este nevoie ca rețeaua actuală să aibă capacitatea de a primi și integra energia venită de la prosumatori, ceea ce presupune extinderi sau adaptări tehnologice.” În același timp, crede el, România are un potențial major în regenerabile, însă, fără modernizare, infrastructura nu poate primi noi capacități. „Practic, investițiile în infrastructură sunt esențiale în acest moment atât pentru a asigura funcționarea cât mai eficientă a sistemului, cât și pentru ca România să fie o piață competitivă la nivel regional.” Safar adaugă o perspectivă importantă, ancorată în realitatea geopolitică și economică actuală: „Am început să înțelegem că tranziția energetică nu înseamnă doar ecologie, așa cum era la început, ci și securitate energetică și competitivitate, deoarece începem să vedem care este prețul real al noilor surse de energie. Cred că cel mai important aspect este securitatea energetică, să ne asigurăm că dispunem de resurse suficiente pentru a produce energia necesară satisfacerii nevoilor. Acesta este cel mai important aspect, deoarece lipsa energiei este mult mai costisitoare decât orice altă opțiune.” Când vine vorba despre impactul imediat asupra utilizatorilor, Safar consideră că nu există o singură soluție miraculoasă, ci un ecosistem de investiții interconectate. „Fiecare dintre aceste componente poate să aibă un impact imediat asupra utilizatorilor. De aceea, în mod ideal, investițiile ar trebui direcționate către toate aceste segmente ale sistemului, ele fiind interconectate.” Digitalizarea și automatizarea sunt esențiale pentru o rețea modernă: „Digitalizarea și automatizarea permit monitorizarea și controlul în timp real a stării rețelei, facilitând detectarea și rezolvarea rapidă a problemelor, dar un potențial major de a îmbunătăți experiența utilizatorilor vine din investițiile în dezvoltarea tuturor acestor componente.” Privind spre viitor, Safar rezumă direcțiile strategice în trei puncte cheie: „extinderea și modernizarea rețelei de distribuție, digitalizarea, precum și integrarea surselor de energie regenerabilă, alături de hibridizarea sistemelor. Sunt direcții clare pe care ne dorim să le susținem pe termen lung prin investiții consistente”. În această ecuație, rolul DEO depășește cu mult limitele geografice ale sud-vestului. „Distribuție Oltenia este deja un actor-cheie în România prin faptul că operează cea mai mare rețea de prosumatori din țară, ceea ce este o provocare din multe puncte de vedere. În plus, avem o viziune clară, orientată spre viitor, o experiență vastă care ne permite să înțelegem contextul larg al pieței, iar din aceste motive cred că putem reprezenta un model de bune practici care să susțină transformarea energetică nu doar în regiunea de sud-vest, ci și la nivel național.” Prin toate aceste direcții — investiții în infrastructură, digitalizare profundă, integrarea regenerabilelor, educarea utilizatorilor și inovație tehnologică — Distribuție Oltenia își asumă rolul de pilon al transformării energetice din România.

Ce înseamnă leadershipul în tranziția energetică?

Reconstrucția infrastructurii, în cazul Distribuție Oltenia, nu a avut loc doar la nivel tehnic, ci și la nivelul identității companiei. Transformarea prin care trece rețeaua se reflectă și în modul în care compania se definește în fața partenerilor, a pieței și a propriilor angajați. În acest sens, rebrandingul CEZ în Evryo – proces început după tranzacția din 2021 prin care Grupul CEZ în România a fost preluat de Macquarie Asset Management (MAM) – a marcat una dintre cele mai mari transformări de identitate din sectorul energetic local. Noul brand, lansat oficial în 2023, nu a fost un simplu exercițiu de schimbare a numelui, ci o repoziționare strategică ce a venit cu o ambiție de construire a unei companii de distribuție modernă, orientată către digitalizare, sustenabilitate și viitorul verde al energiei. Ondrej Safar spune că transformarea a reprezentat un moment decisiv pentru întregul grup. „În cazul transformării CEZ în Evryo a fost vorba despre un proces de rebranding la nivel național, care a vizat alinierea la direcția strategică regională și la o nouă viziune de dezvoltare.” Nu a fost doar o schimbare de nume, ci o reașezare a întregului model de business. „Ca model de business, prin această schimbare ne-am dorit să punem mai mult accent pe construirea unui viitor verde în beneficiul tuturor, pe sustenabilitate și pe forța tehnologiei.” Deși brandul s-a schimbat, echipa a rămas fundamentul stabil al continuității. „La nivel de echipă, am rămas aceiași și suntem în continuare fideli misiunii noastre de a îmbunătăți viața oamenilor prin ceea ce facem în fiecare zi.” Pentru Safar, aceasta a fost esența rebrandingului: oamenii sunt cei care duc mai departe identitatea unei organizații, indiferent de logoul de pe clădire. Privind în ansamblu procesul de transformare, el rezumă cea mai importantă lecție de leadership: „Am învățat că schimbarea reală vine din modul în care reușești să implici oamenii în acest proces. Transformările majore devin reușite de business dacă poți să construiești o cultură organizațională care susține acele schimbări.” În opinia sa, un lider trebuie să poată articula o viziune clară și să o explice deschis echipelor. „Trebuie să îi faci pe oameni să înțeleagă viziunea din spatele transformării și să simtă că au un rol activ în acest parcurs. Cred că este vorba despre autenticitate și empatie, la fel ca în orice altă relație dintre oameni, și din afara sferei profesionale.” Schimbarea brandului nu a modificat doar identitatea companiei, ci și stilul de leadership al lui Safar. „Stilul meu de leadership a avut mereu în centru oamenii pentru că, în activitatea lor profesională, ei trebuie să se simtă ascultați, înțeleși, susținuți și încurajați să se dezvolte. Doar așa poate funcționa bine o companie.” În opinia lui, momentele de tranziție sunt adevăratele teste pentru un lider: ele arată dacă o echipă rămâne unită, conectată și motivată. Iar cea mai dificilă parte a procesului nu a avut legătură cu strategia, ci cu oamenii. „Printre cele mai grele aspecte ale tranziției de la CEZ la Evryo, și implicit a schimbării acționariatului, a fost să le ofer colegilor siguranța că echipa rămâne unită și că, în ciuda schimbărilor, inclusiv a celor ulterioare, suntem aceeași companie stabilă, cu direcții clare de dezvoltare.” În acest sens, continuitatea proiectelor interne și externe a jucat un rol decisiv în păstrarea încrederii. Safar subliniază că leadershipul nu se măsoară doar prin rezultate financiare sau decizii structurale, ci și prin consecvență în sprijinirea oamenilor și a comunităților. „Ne-am continuat proiectele care pun accent pe sprijinul acordat profesioniștilor sau viitorilor profesioniști din domeniu. Un exemplu este programul educațional Ucenic Electrician, prin care Distribuție Oltenia susține formarea noilor generații de electricieni.” Dimensiunea comunitară a brandului DEO este la fel de importantă pentru CEO. „Pe lângă echipele proprii, am căutat mereu să îi sprijinim și pe cei care au nevoie de ajutor, implicându-ne în diverse proiecte care susțin comunitățile pe care le deservim.” Printre simbolurile acestui angajament se află Maratonul Olteniei, ajuns în 2025 la ediția a 13-a. „Maratonul Olteniei este o competiție la finalul căreia Distribuție Oltenia dublează taxele de participare și donează sumele către comunitatea locală defavorizată.” În ceea ce privește definirea leadershipului său, Safar revine mereu la aceeași idee fundamentală: un lider nu conduce doar o companie, ci creează continuitate și încredere într-o perioadă marcată de schimbări inevitabile. „Pentru mine susținerea oferită oamenilor cu consecvență este un aspect care definește ideea de leadership, indiferent de schimbările care apar.”

„Pentru 2030, România are nevoie de un mix energetic echilibrat, în care energia curată — solară, eoliană, hidro și nucleară — să aibă un rol principal, iar gazul să asigure flexibilitatea necesară. ”

Experiența lui Ondrej Safar în proiecte energetice majore a modelat profund modul în care înțelege astăzi investițiile, infrastructura critică și rolul unui lider într-un sector esențial pentru economie. El vorbește deschis despre proiectul care i-a marcat parcursul profesional: „Dezvoltarea celui mai mare parc eolian onshore din Europa, de la Fântânele-Cogealac, a fost unul dintre proiectele care mi-au confirmat că energia este un fundament al inovațiilor tehnologice, al dezvoltării industriale și sustenabilității.” Acel proiect nu a fost doar o realizare tehnică, ci un reper de industrie: „Acest proiect este unul de referință pentru sectorul energetic din România și, pentru mine, este o dovadă a faptului că viziunea și investițiile în infrastructura energetică sunt baza de la care pornește întreaga dezvoltare industrială a unei regiuni. Energia este cheia creșterii economice sustenabile și a tranziției către un viitor mai verde, este un motor al progresului în toate domeniile.” Această experiență l-a legat definitiv de piața locală. „Dincolo de impactul său industrial, este un proiect care m-a apropiat profund de România și care m-a determinat, în 2018, să revin în țară ca CEO al Grupului din care făcea parte și parcul eolian de la Fântânele–Cogealac. Cu siguranță, un proiect de suflet, ce mi-a marcat parcursul profesional.” Pentru Safar, leadershipul într-o companie de infrastructură energetică presupune, în primul rând, o responsabilitate diferită, cu impact masiv asupra oamenilor și economiilor locale. „Activitatea unei companii de infrastructură energetică are un impact asupra vieților a milioane de oameni și a economiei unei regiuni. Astfel, fiecare decizie a conducerii companiei trebuie să ia în calcul această responsabilitate majoră față de utilizatori.” În acest context, liderul trebuie să privească mereu dincolo de prezent: „Este important să prioritizezi stabilitatea pe termen lung. Energia este un domeniu în care orice decizie greșită poate influența costurile și eficiența operațională și poate afecta încrederea utilizatorilor și bunăstarea economiilor locale. De aceea, este nevoie de o gândire strategică și o gestionare eficientă a riscurilor.” În egală măsură, el pune accent pe deschidere și transparență: „La fel de importante sunt comunicarea clară cu autoritățile și partenerii, transparența față de utilizatori și înțelegerea profundă a nevoilor comunității, ale pieței și ale economiei în ansamblu.” În centrul leadershipului rămân inovația, siguranța și orientarea spre sustenabilitate. „Pentru mine, ca lider al unei companii de distribuție a energiei, inovația, sănătatea și siguranța oamenilor și orientarea către sustenabilitate sunt esențiale.” Această viziune se reflectă în modul în care conduce astăzi Distribuție Oltenia: „Această viziune îmi permite să mă raportez în permanență la energie ca la un element cheie dintr-un ansamblu de industrii care funcționează în paralel. De-a lungul activității mele am lucrat în mai multe piețe din Europa Centrală și de Est, iar această abordare este valabilă oriunde.” Rolul companiei devine acela de catalizator economic: „La Distribuție Oltenia, ne dorim să creăm o infrastructură la un nivel de eficiență care să le permită industriilor locale să evolueze, să inoveze și să fie mai competitive.” De aceea, Safar revine insistent asupra modernizării rețelei și integrării tehnologiilor noi: „Digitalizarea, precum și integrarea surselor de energie regenerabilă sunt pași concreți prin care ne asigurăm că rețeaua este stabilă, flexibilă și capabilă să sprijine orice formă de dezvoltare economică, de la fabrici mari până la mici inițiative locale. Viziunea aceasta ne ghidează în toate deciziile pe care le luăm, pentru că știm că doar o rețea energetică modernă poate sprijini dezvoltarea sustenabilă a tuturor sectoarelor economice.” Pe lângă investițiile în tehnologie și infrastructură, un alt pilon al leadershipului său îl reprezintă dezvoltarea oamenilor. „Ne asigurăm că echipele noastre sunt pregătite pentru viitor oferindu-le posibilități de a se dezvolta profesional. Credem în evoluția continuă, mai ales în contextul inovațiilor tehnologice din toate domeniile și al integrării soluțiilor AI în unele procese și operațiuni.” Acest parcurs include traininguri tehnice, simulări în realitate virtuală pentru situații de risc și programe de dezvoltare personală. Totul se desfășoară sub umbrela culturii de Health & Safety, pe care Safar o consideră non-negociabilă. „Siguranța oamenilor rămâne criteriul principal în implementarea investițiilor, de la lucrările de modernizare a rețelei până la operațiunile de zi cu zi din teren.” Cultura de siguranță este consolidată prin „programe interne dedicate sănătății și securității, indicatori de monitorizare și instruirea continuă”, dar și prin proiecte precum În Grija Mea, care aduce sănătatea și securitatea mai aproape de fiecare angajat. Tot acest efort ar fi incomplet fără investiția în noua generație de specialiști. Programul Ucenic Electrician devine, în acest context, un element important, ce implică o colaborare între companii și licee și prin care sute de tineri sunt formați anual prin stagii practice, mentorat și contact direct cu proiectele din teren. Distribuție Oltenia oferă burse, echipamente, ateliere de dezvoltare personală și oportunități reale de angajare. Performanțele confirmă valoarea programului: pentru al treilea an consecutiv, ucenicii companiei au câștigat Trofeul Electricianului, o competiție națională de tradiție. „Privind în ansamblu, transformările prin care trece sectorul energetic cer o abordare coerentă, în care investițiile tehnologice, cultura de sănătate și securitate a muncii, precum și formarea noilor generații de specialiști se completează reciproc.” Prin modernizare, digitalizare, inițiative de siguranță și programe educaționale, compania încearcă să construiască „o rețea mai performantă, mai sigură și mai bine pregătită pentru cerințele viitorului”.   

Șapte întrebări și răspunsuri din discuția cu Ondrej Safar, CEO, Distribuție Oltenia:

1. Prima decizie importantă pe care o luați într-o zi încărcată?

Să prioritizez toate task-urile și întâlnirile din agendă.

2. Ce vă motivează cel mai mult în munca de CEO?

Dorința de a îmbunătăți viața oamenilor, atât a celor din companie, cât și a celor din afara ei.

3. Infrastructură sau tehnologie — ce vă pasionează mai mult?

Tehnologia, fără îndoială. Ea este cea care dă valoare infrastructurii și ne permite să operăm rețele mai sigure, mai eficiente și mai sustenabile.

4. O calitate indispensabilă unui lider în energie?

Înțelegerea profundă a pieței, pentru că asta îi permite să ia decizii strategice.

5. Un principiu de leadership pe care nu îl negociați niciodată?

Siguranța oamenilor – Este un principiu care nu poate fi negociat, indiferent că este vorba despre angajații companiei sau despre parteneri, utilizatori ș.a.

6. Cel mai greu moment profesional din ultimii ani?

Leadershipul într-o perioadă cu multe schimbări și incertitudini — să le ofer colegilor siguranța că, în mijlocul transformărilor majore, rămânem aceeași echipă unită și o companie stabilă.

7. Un proiect care v-a format ca lider?

Dacă trebuie să aleg doar unul, m-aș orienta către dezvoltarea celui mai mare parc eolian onshore din Europa. A fost cel mai greu, dar și cel care m-a maturizat profesional ca lider.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună