Omul momentului în tehnologie face o confesiune neașteptată. Pe ce domeniu ar paria Jensen Huang, arhitectul ascensiunii Nvidia și al optulea cel mai bogat om din lume, dacă ar fi din nou doar un student de 20 de ani

Dacă ar fi astăzi la început de drum, Jensen Huang, fondatorul și CEO-ul Nvidia, spune că ar alege să studieze științele fundamentale, precum fizica sau chimia, și nu informatica. Declarația vine într-un moment în care Nvidia a devenit cea mai valoroasă companie din lume și prima care a depășit pragul de 4.000 de miliarde de dolari capitalizare bursieră, scrie CNBC.

„Pentru tânărul Jensen de 20 de ani, care tocmai a absolvit acum, probabil că aș fi ales mai degrabă științele fizicii decât zona de software”, a răspuns el, amintind că a terminat facultatea cu doi ani mai devreme, la 20 de ani.

Prin științe fizice sunt înțelese domenii precum fizica, chimia, astronomia sau științele Pământului, discipline care studiază legile naturii și fenomenele din lumea materială.

Huang a absolvit ingineria electrică la Oregon State University în 1984 și a obținut ulterior un master în același domeniu la Stanford University, în 1992, potrivit profilului său public. În aprilie 1993, la aproximativ un an după finalizarea studiilor, a fondat Nvidia împreună cu Chris Malachowsky și Curtis Priem, în timpul unei mese la un restaurant din San Jose, California. Sub conducerea sa, producătorul de cipuri a ajuns lider global, pe fondul exploziei cererii pentru tehnologie dedicată inteligenței artificiale.

Deși nu a detaliat explicit de ce ar alege astăzi științele fundamentale, Huang a vorbit în repetate rânduri despre ceea ce el numește următorul val al inteligenței artificiale, pe care îl leagă direct de înțelegerea legilor fizicii.

În aprilie, la un forum organizat la Washington, el a schițat etapele prin care a trecut inteligența artificială în ultimii ani.

„Inteligența artificială modernă a intrat cu adevărat în atenția publică acum 12-14 ani, când a apărut AlexNet și domeniul recunoașterii imaginilor a cunoscut o descoperire majoră”, a declarat Huang.

AlexNet este un model informatic prezentat în 2012, care a demonstrat progrese spectaculoase în recunoașterea imaginilor prin utilizarea tehnicilor de învățare profundă și a contribuit la accelerarea dezvoltării inteligenței artificiale. Huang a numit această etapă prima fază, axată pe percepție.

A urmat faza inteligenței artificiale generative.

„Este momentul în care modelul a învățat nu doar să înțeleagă informația, ci și să o transforme”, fie în text, imagini, cod sau traduceri în alte limbi, a explicat el.

În prezent, spune șeful Nvidia, industria se află în etapa în care sistemele pot raționa.

„Suntem acum într-o eră în care inteligența artificială poate să înțeleagă, să genereze conținut, să rezolve probleme și să recunoască situații pe care nu le-a mai întâlnit până acum.”

Acest tip de capacitate permite apariția unor „agenți” digitali, pe care Huang îi descrie drept o formă de forță de muncă virtuală.

„Inteligența artificială bazată pe raționament îți permite să creezi o formă de roboți digitali. Noi îi numim agenți. Sunt, în esență, o forță de muncă digitală capabilă să raționeze.”

Următorul pas, susține el, este integrarea acestor capacități în lumea fizică.

„Următorul val ne obligă să înțelegem lucruri precum legile fizicii, fricțiunea, inerția, relația cauză-efect.”

În această etapă, sistemele ar trebui să poată anticipa rezultate fizice, de exemplu unde va ajunge o minge aruncată, câtă forță este necesară pentru a prinde un obiect fără a-l deteriora sau dacă un pieton aflat în spatele unei mașini poate ieși brusc în trafic.

„Când iei această inteligență artificială și o integrezi într-un obiect fizic numit robot, obții robotică. Este extrem de important pentru noi, pentru că construim uzine și fabrici în toată America.” a spus Huang

În opinia sa, următorul deceniu va aduce unități de producție puternic automatizate, menite să compenseze deficitul de forță de muncă.

„Sperăm ca, în următorii zece ani, pe măsură ce construim noua generație de uzine și fabrici, acestea să fie intens robotizate și să ne ajute să facem față deficitului sever de forță de muncă din întreaga lume.”