Omul de afaceri Dan Adamescu, adus cu duba la DNA

Dan Adamescu nu a făcut nicio declarație la intrarea în sediul Direcției Naționale Anticorupție.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Dan Adamescu a fost adus la Direcția Națională Anticorupție pentru că a încălcat obligațiile stabilite în cadrul măsurii controlului judiciar.

Omul de afaceri Dan Grigore Adamescu este urmărit penal pentru două infracțiuni de dare de mită. Adamescu a fost în 22 mai la DNA, pentru a-i fi aduse la cunoștință calitatea procesuală de suspect și acuzațiile. În aceeași zi, procurorii au făcut percheziții la locuința lui Dan Adamescu și la firmele deținute de acesta, în dosarul în care judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovența și Ciprian Sorin Viziru, toți de la Tribunalul București – Secția a VII-a civilă, sunt acuzați că ar fi luat mită pentru intervenții în dosare de insolvență.

Potrivit procurorilor, Dan Adamescu ar fi dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu și Elena Rovența, pentru ca aceștia să dispună în dosare de insolvență soluții favorabile unor firme la care omul de afaceri este acționar.

“În cauză, există date și aspecte din care rezultă indicii rezonabile că, în cursul lunii decembrie 2013, suspectul Adamescu Grigore Ioan a remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro, respectiv 5.000 euro inculpaților Stanciu Ion și Rovența Elena, judecători la Tribunalul București – Secția VII Civilă, pentru ca în schimb, magistrații să dispună, în dosare privind procedura insolvenței, soluții favorabile unora dintre societățile la care acționar era suspectul Adamescu Grigore Ioan”, au arătat procurorii în ordonanța de efectuare a urmăririi penale.

Dan Adamescu deține, printre altele, compania Astra Asigurări, Unirea Shopping Center și clubul de fotbal din Liga I Oțelul Galați.

Judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovența și Ciprian Sorin Viziru, toți de la Tribunalul București – Secția a VII-a civilă, acuzați că primeau bani și bunuri pentru intervenții în dosare de insolvență, sunt arestați preventiv.

Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins și primit de la practicieni în insolvență, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.

Magistrații ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestațiile la tabelul preliminar al creanțelor, pentru a decide privind modalitățile de înscriere la masa credală cu privire la creanțele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferențial administratori judiciari, pentru a atribui preferențial dosare de insolvență sau pentru a-și exercita influența pe lângă judecători de la diverse instanțe din București și din țară, folosind informații deținute prin prisma atribuțiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.