Olanda, față în față cu cele mai grave proteste din ultimele patru decenii: „Manifestațiile nu au nimic de-a face cu libertatea”

Olanda se confruntă cu cele mai grave proteste din ultimii 40 de ani după ce a treia noapte de manifestații împotriva guvernului s-a soldat cu 184 de arestări, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare, notează Bloomberg.

Momentan nu este clar ce impact vor avea protestele asupra alegerilor din 17 martie. Anterior, prim-ministrul Mark Rutte, al treilea cel mai longeviv din Uniunea Europeană, a demisionat în urma „scandalului alocațiilor”, legat de miile de părinți olandezi care au fost acuzați pe nedrept de fraudă. Procesul ar putea dura câteva luni.

De sâmbătă, adică de la începutul stării de asediu, autoritățile s-au confruntat cu unele dintre cele mai mari proteste de la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980 încoace. Duminică, manifestanții din Amsterdam au aruncat cu artificii asupra polițiștilor în apropierea muzeului Van Gogh. În Eindhoven, protestatarii au dat foc unei mașini și au vandalizat mai multe magazine din principala gară a orașului.

Incidentele vin pe măsură ce magazinele neesențiale, restaurantele și barurile vor rămâne închise până pe 9 februarie, însă data poate fi modificată între timp. Starea de asediu a fost lansată pentru a susține eforturile guvernamentale de controlare a noilor tulpini de coronavirus, care se răspândesc mult mai rapid și reprezintă o nouă provocare pentru autorități.

„Manifestațiile nu au nimic de-a face cu libertatea. Nu implementăm măsurile pentru a ne distra, ci pentru a lupta împotriva virusului, iar situația actuală spune că virusul ne fură din libertate”, a declarat Mark Rutte, adăugând că, după părerea sa, 99% din populația țării este de acord cu măsurile lansate în ultimul timp, inclusiv cu starea de asediu.

Olanda numără până acum 952.950 de infecții și 13.579 de decese provocate de COVID-19, în condițiile în care populația țării este de circa 17 milioane de oameni, potrivit Worldometers.