Oglinda, oglinjoara lui
Cu ceva timp in urma, intr-un interviu pentru Süddeutsche Zeitung, trebuind sa numesc care dintre femeile din istoria artei mi-au trezit cea mai mare admiratie, o mentionam alaturi de „Doamna cu hermina“ (1) si pe regina Uta din Naumburg (2).
De fapt, spuneam cat se poate de prozaic cu care dintre ele as fi iesit cu bucurie la cina. Si de-atunci incoace trebuie sa spun ca multi nemti mi-au trimis fotografii si documente despre Uta; in fond, este placut sa idolatrizezi o femeie moarta de opt secole si totusi atatea persoane sa-ti trimita fotografia ei.
Statuia Utei von Ballenstedt (care a trait in secolul al XII-lea si a fost sculptata un secol mai tarziu) arata aproape ca o coloana pe Domul din Naumburg si a fost reprodusa la infinit, pentru ca a devenit un fel de icoana a pangermanismului neoromantic, pana intr-atat incat aflu de-abia acum (marturisesc, din cartea despre care voi vorbi) ca a fost folosita de propaganda nazista drept prototip al frumusetii ariene si drept exemplu de arta clasica, de opus artei degenerate a avangardelor pluto-iudaico-masonice…
Note:
1. „La Dama dall’Ermellino“ este o pictura de Leonardo da Vinci, in care este imortalizata Cecilia Gallerani, o tanara in varsta de 16 ani
2. Utta von Ballenstedt – printesa burgunda a carei statuie se afla in catedrala din Naumburg, Germania
Cititi continuarea articolului in editia tiparita a revistei Business Magazin