Of, ce bine! Nucleul economic al zonei euro a trecut pe creștere în primul trimestru. Germania a reușit să evite recesiunea. Însă în est, Polonia a bătut pasul pe loc, iar economia Ungariei a scăzut din nou

Cele mai mari economii europene, Germania și Franța, au reușit să revină la creștere în primul tri­mestru al acestui an, dând spe­ranță că zona euro a căpătat un impuls suficient pentru a trece cu avarii minime și prin tumultuosul trimestru II. În aprilie președintele american, Donald Trump, și-a anunțat „taxele vamale reciproce“ cu care a zguduit ordinea comercială globală. 

Economia zonei euro în ansamblu a acce­lerat, de la 0,2% în ultimele trei luni ale anului trecut la 0,4%, creșterea fiind în ritm trimes­trial. Însă o dramă economică se desfășoară în Europa de Est. În primul trimestru, econo­mia Ungariei, dependentă de indus­tria auto și de producția de mașini a celor trei mari constructori germani, a reîn­ce­put să scadă, potrivit datelor oficiale și ale Eurostat. Trimes­trul IV a însemnat ieșirea timidă dintr-o recesiune care a în­cu­­nunat doi ani de instabili­tate, cu trimestre de scădere și mici reveniri. 

Industria și construcțiile au ac­ționat ca frâne. Datele statistice sunt preliminare, însă analiștii și guvernul se așteptau la creștere. Imaginea mare a parcursului economic al Ungariei arată astfel: PIB-ul s-a comprimat în șapte din ultimele 

11 trimestre și în patru din ultimele șase, no­tează Portfolio. Referitor la Polonia, cea mai mare economie din regiune, institutul de statistică polonez nu a publicat încă date despre PIB, însă analiștii, precum cei de la ING, cred că primul trimestru nu a adus accelerare, ci mai degrabă stagnare. Traiectoria este sugerată de indicatori precum producția industrială, activi­ta­tea din construcții și vânzările de retail. 

În același timp, inflația a fost în perioada ana­lizată sub cota anticipată de piețe și de ban­ca națională, ceea ce înseamnă că în luna mai vor fi probabil coborâte dobânzile de politică mone­tară. În zona euro, PIB-ul ger­man a crescut cu 0,2% în primul trimestru, față de trimestrul anterior, când a scăzut cu -0,2%. Consumul și investițiile sunt cele care au împiedicat economia să reintre în recesiune, aceasta însemnând două tri­mestre consecutive de scădere. Evoluția eco­nomică se măsoară și de la an la an, iar din acest punct de vedere, PIB-ul a scăzut, cu -0,2%. 

Biroul de statistică german va publica informații detaliate legate de mersul economiei pentru primul trimestru pe 23 mai. Separat, din datele despre piața muncii reiese că rata șomajului a crescut marginal în aprilie, ceea ce pentru Andrea Nahles, șefa Agenției Federale Forței de Muncă, înseamnă că revenirea de primăvară este una slabă. Economia germană, dependentă puternic de exporturi, este una dintre cele mai vulnerabile din Europa la războiul taxelor vamale dezlănțuit de președin­tele Trump. Germania este singura din Grupul celor 7 economii avansate ale lumii care nu a reușit să crească în ultimii doi ani, scrie Reuters. Această perioadă a fost marcată de o criză în industria auto care pune sub semnul îndoielii modelul de creștere german. 2025 este așteptat să fie al treilea an fără creștere economică. 

Guvernul dă vina pentru acest lucru pe răz­bo­iul comercial al Washingtonului. În Franța, economia a crescut mai modest în primul tri­mestru, cu 0,1%, după o contracție de -0,1% în trimestrul anterior. Datele preliminare ale institutului de statistică francez arată că stag­narea cheltuielilor gospodăriilor, slăbiciunea din exporturi și declinul investițiilor pentru afaceri au fost contrabalansate de reconstrucția stocurilor de către companii. În acest fel, Franța are un start slab în ceea ce se întrevede a fi un an de turbulențe. Însă ministrul de finanțe Eric Lombard este încrezător că va fi atinsă ținta de creștere economică de 0,7% a guvernului pentru 2025. 

„Perspectiva pentru 2025 a devenit clar mai întunecată și mai nesigură ca rezultat al războ­iului comercial al președintelui SUA Donald Trump. Dorința guvernului de a limita deficitul public va avea și ea un impact“, a explicat pentru Reuters Sylvain Bersinger, analist la Asteres. Le Monde amintește că perspectivele sunt întunecate și de contextul politic, în care guvernul președintelui Emmanuel Macron este constant amenințat prin voturile de neîncre­dere ale opoziției. 

Mai multe detalii pe www.zf.ro

Surpriza a venit de la Italia, a cărei economie a accelerat peste așteptări, cu 0,3%. În ritm anualizat, avansul a fost de 0,6%. În ultimul trimestru al anului trecut, creșterea a fost de 0,1%, iar aceasta a urmat unei stagnări în trimestrul anterior. Din explicațiile institutului de statistică reiese că serviciile nu au contribuit cu nimic la creșterea din primul trimestru, avansul datorându-se agriculturii și industriei. Dintre economiile mari ale Europei, Spania a fost campioana creșterii, PIB-ul urcând cu 0,6%. 

Însă ritmul a fost sub așteptări și reprezintă o încetinire graduală față de creșterea de 1% din primul trimestru al anului trecut. Analiștii spun că și perspectiva economiei spaniole este amenințată de tarifele lui Trump. Un motiv de îngrijorare în plus este pana de curent masivă care a afectat toată țara luni. În Ungaria, principalul vinovat identificat adesea de guvern pentru mersul prost al economiei este războiul din Ucraina. 

O analiză a Portfolio.hu a găsit însă că șocurile pandemiei de COVID-19 din 2020 au deviat permanent economia maghiară de la calea anterioară de creștere. Datele despre primul trimestru al acestui an sugerează că economia va rămâne în continuare „rătăcită“. Pentru ca PIB-ul să crească cu viteza de 2,5% anul acesta, așa cum prevede guvernul, va fi nevoie de un impuls fără predecent. Nu ajută nici împuținarea fondurilor europene și nici războiul comercial.