Oana Ioniță, ZF: Expresiile anului: rage bait și parasocial. Am trăit între furie și iluzie în 2025?

Anul 2025 pare a fi anul în care am conștientizat (în sfârșit) cât de mult modelează internetul emoțiile, relațiile și realitatea socială. Cele două expresii ale anului desemnate de Oxford si Cambridge au legătură fix cu ecosistemului digital și spun foarte multe despre cum ne „simțim” pe internet.

Oxford a desemnat rage bait drept expresia anului, iar Cambridge a ales parasocial. Dacă ne uităm la ele pare că anul 2025 a primit o „diagnoză”, dar de fapt noi, utilizatorii de social media, am primit-o. La prima vedere, cele două par concepte diferite — unul vorbește despre furie, celălalt despre atașament. Dar ambele au apărut în acest moment al istoriei pentru că reflectă transformările profunde prin care trece societatea noastră, în centrul cărora se află același actor: internetul. Puține cuvinte ar putea descrie mai bine atmosfera digitală a momentului: un internet care ne provoacă, ne inflamează și de cele mai multe ori ne consumă – timp, energie, emoții. Rage bait definește acel tip de conținut creat special pentru a ne enerva. Nu contează dacă este adevărat, profund sau util; contează să ne facă să reacționăm. Algoritmii au învățat că furia ține oamenii lipiți de ecran, iar creatorii de conținut au înțeles repede că indignarea este moneda cea mai stabilă din economia atenției. Furia a devenit o resursă regenerabilă și exploatată din nou și din nou. Furie â engagement și de aceea trăim o perioadă în care scandalul este strategie, iar reacția emoțională este produs. Rage baitul nu este doar o tactică de manipulare a emoțiilor; el a ajuns să influențeze și modul în care este produs conținutul media. Clipurile sunt filmate cu intenția de a deveni virale, titlurile sunt gândite să stârnească instant revoltă, iar narațiunile se construiesc în jurul conflictului pentru că, în ecosistemul digital, conflictul este, pur și simplu, profitabil. În 2025, presiunea de a crea constant reacții puternice modelează direct industria media și transformă internetul într-o luptă permanentă pentru atenție. Pe de altă parte, parasocial descrie relațiile noastre unilaterale cu influenceri, vedete sau streameri – oameni pe care nu îi cunoaștem, dar de care ajungem să ne simțim apropiați (în cele mai rele cazuri, îi idolatrizăm). Pentru mulți, aceste relații sunt o formă de confort. Pentru alții, devin o iluzie periculoasă: așteptăm de la un creator de conținut ceea ce am aștepta de la un prieten, iar dezamăgirea, manipularea sau dependența nu întârzie să apară. Simone Schnall, profesor la Cambridge, subliniază că mulți ajung să simtă că îi „cunosc” pe cei pe care îi urmăresc online și dezvoltă un sentiment de încredere și loialitate totală, deși relația este complet unilaterală. Este efectul unei lumi în care expunerea constantă la fragmente din viața altora creează iluzia intimității. Pentru prima dată, relațiile parasociale sunt nu doar acceptate, ci normalizate, și ating niveluri fără precedent datorită tehnologiilor care permit interacțiuni nonstop. Relațiile parasociale nu sunt doar o consecință emoțională, ci și o strategie de business. Când publicul simte că „te cunoaște”, devine mai predispus să cumpere produse promovate, să doneze în livestreamuri, să susțină financiar proiecte personale. Deci cât din această apropiere este autentică și cât este construit strategic?  Cele două concepte nu există izolat; dimpotrivă, se susțin reciproc. O comunitate atașată parasocial de un influencer reacționează mai puternic la stimuli negativi — iar rage bait-ul devine astfel un instrument care poate mobiliza masele. Creatorii de conținut știu asta, la fel și platformele, care recompensează engagementul. Internetul ajunge astfel să funcționeze ca un mecanism care alternează între furie și atașament, două emoții care, împreună, mențin utilizatorii captivi. De asemenea, relațiile parasociale creează loialitate, iar loialitatea creează vulnerabilitate: suntem mai ușor de stârnit, de provocat, de mobilizat emoțional. Așa se explică de ce, în 2025, un simplu clip de câteva secunde poate genera mii de comentarii furioase. Internetul nu mai distribuie doar informații – distribuie trăiri. Trăim într-o perioadă dominată de polarizare, de presiune emoțională și de o nevoie tot mai mare de conexiune, într-un context în care conexiunile reale sunt din ce în ce mai fragile și mai greu de atins. Internetul oferă atât combustibil pentru furie, cât și substitut pentru apropiere, dar ambele vin cu costuri psihologice și sociale. Rage bait ne arată cât de ușor pot fi manipulate emoțiile negative; parasocial ne arată cât de vulnerabili suntem în căutarea celor pozitive. Furia și atașamentul au devenit resurse exploatabile, iar internetul infrastructura care le distribuie și hrănește în timp real. Întrebarea nu mai este ce ne face internetul, ci cât de mult îi permitem să ne modeleze trăirile și relațiile. Cuvintele anului ne invită nu doar la analiză, ci și la introspecție: în ce măsură ne mai controlăm emoțiile într-o lume construită să ni le aprindă sau să ni le conforteze la cerere?

Tehnologia a devenit nu doar mediul în care comunicăm, ci mediul în care simțim. Iar când simțim în mod constant, intens și necontrolat, riscăm să pierdem ceva esențial: gândirea critică.  

Oana Ioniță este social media manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium