O româncă a revoluționat metodele de depistare a cancerului

Experiența proprie a condus-o pe Ileana Hancu în laboroatoarele General Electric, unde a proiectat o soluție de imagistică unică în lume.  „Vreau ca medicii să aibă posibilitatea de a analiza toate imaginile unui test și de a ști cu certitudine dacă totul este în regulă sau dacă este vorba de cancer,” spune aceasta. „Nimeni nu are nevoie de incertitudini și nu și le dorește la sfârșitul unui test.”

Studiul lui Hancu ar putea fi de bun augur în ceea ce privește grupurile de femei pentru care mamografiile pot fi deseori neconcludente. Hancu a crescut în București,  într-o familie cu înclinații științifice. Tatăl ei a fost programator de calculatoare, mama sa a fost chimist, iar Ileana Hancu s-a înscris la facultate, unde avea să studieze optica. „Pe atunci, probabil că nu exista nici măcar un aparat RMN în toată țară,” spune Ileana Hancu. În anul 1996, după ce a absolvit facultatea a ales să studieze fizica la Universitatea din Pittsburgh și a descoperit rezonanța magnetică. Câțiva ani mai târziu, și-a luat doctoratul în acest domeniu ezoteric. „De aceea am ajuns la GRC. Nu există prea multe locuri în lume care să poată valorifica o astfel de expertiză”, spune ea.

Hancu desfășura deja cercetări RMN când au intervenit temerile legate de cancer. RMN-ul fusese folosit în clinica de diagnosticare a cancerului mamar, dar imaginile RMN standard au produs prea multe rezultate fals pozitive sau au descoperit leziuni care la biopsie s-au dovedit a fi benigne.
O nouă metodă pe bază de RMN care trebuia să genereze imagini clare, denumită imagistică ponderată prin difuzie, „a tot apărut prin literatura de specialitate în ultimii câțiva ani”, spune Hancu. „Dar imaginile ponderate prin difuzie erau deplorabile”, spune ea. Arătau ca o captură de imagine de la un televizor cu antenă proastă, neclare și deformate. Un doctor nu le-ar fi putut interpreta corect și nu le-ar putea folosi pentru a hotărî soarta unui pacient.

Hancu a început să experimenteze diverse metode care ar putea îmbunătăți semnalul RMN și rezoluția spațială a imaginilor, astfel încât să se poată vedea chiar și tumorile mai mici. Una din abordările sale presupune construirea unui RMN echivalent cu o cameră de înaltă rezoluție.
Activitatea de cercetarea i-au adus deja lui Hancu și colaboratorului ei, Prof. Robert Lenkinski de la Centrul Medical Southwestern al Universității din Texas, o bursă de 3,2 milioane USD pentru o perioadă de cinci ani de la Institutul Național de Sănătate din SUA. Ei intenționează să își testeze tehnologia pe pacienți într-un studiu clinic prin care să contribuie la evaluarea pe viitor a utilizării acesteia în diagnosticarea cancerului mamar.

Hancu spune că, pentru ea, a învăța nu este un exercițiu academic. „Dacă ajungi să dezvolți o tehnică de imagistică prin care poți salva oamenii de la o biopsie, dacă poți dezvolta o tehnică prin care poți afla cu certitudine dacă ai sau nu cancer, cred că așa se măsoară succesul, în cele din urmă,” spune Hancu. „Eu cred că măsura succesului este impactul pe care îl ai asupra vieții unui om.”