O nouă problemă la orizont: Datoria globală explodează și ajunge la 71 de trilioane de dolari

Datoria globală totală va crește cu aproape 10% în 2022, ajungând la un nivel record de 71 de trilioane de dolari. În plus, nivelul împrumuturilor la scară globală va rămâne ridicat, scrie CNBC.

Potrivit analizei realizate de managerul britanic de active Janus Henderson, creșterea datoriei globale va fi dirijată în primul rând de împrumuturi contractate de SUA, Japonia și China, dar și de o mare parte din națiunile lumii.

În 2021, datoria globală a crescut cu 7.8%, până  la 65,4 trilioane de dolari, țările lumii împrumutându-se semnificativ pe fondul pandemiei. Totodată, guvernele au plătit înapoi doar un trilion de dolari din datorie, la o rată a dobânzii de 1,6%.

Pentru 2022, situația s-ar putea schimba semnificativ, analiștii prognozând o creștere de 14% a costurilor asociate returnării împrumuturilor contractate.

Cea mai afectată țară de problema datoriei globale va fi Marea Britanie, care va resimți puternic efectul majorării dobânzilor și impactul unei inflații care continuă să crească.

„Pandemia a avut un impact uriaș asupra împrumuturilor guvernamentale, iar efectele acesteia vom continua să le experimetăm pentru mult timp. Războiul din Ucraina, este de asemenea un factor care va forța guvernele să se împrumute din nou pentru a finanța creșterea cheltuielilor în domeniul apărării”, a declarat Bethany Payne, manager în cadrul Janus Henderson.

În privința apărării, Germania a promis deja că va investi peste 2% din PIB în acest domeniu, după declanșarea războiului din Ucraina. La cei 2% se mai adaugă și finanțarea propriei forțe armate cu 100 de miliarde de euro.

Agenția S&P Global Ratings, se așteaptă ca imprumutrile contractate de guvernele lumii să totalizeze 10.4 trilioane de dolari în 2022, aproape o treime din cât s-a contractat anterior pentru combaterea pandemiei.

„Ne așteptăm ca volumul împrumuturilor să rămână la un nivel ridicat, din cauza pandemiei, a inflației și a scenei politice și sociale tot mai polarizată”, a declarat Karen Vartapetov, analist de credit în cadrul S&P.

Raportul agenției de rating mai subliniază și faptul că  repercusiunile macroeconomice la nivel global, cauzate de Războiul din Ucraina va pune și mai multă presiune pe guverne pentru finanțare, în timp ce politica monetară din ce în ce mai strictă, va ridica costul acesteia.

Pentru țările care se luptă pentru creștere economică și pentru a-și reduce depedența de imprumuturi, dar și pentru țările ale căror sume contractate ating deja cote alarmante, acest fenomen reprezintă o nouă problemă.

Pe de altă parte, în cazul economiilor dezvoltate, costurile împrumuturilor vor crește, însă guvernele vor avea suficient timp la dispoziție pentru cosolidarea bugetului. Această fereastră de timp, va permite totodată lansarea unor reforme care să stimuleze semnificativ creșterea economică.