O nișă care se dezvoltă. Cum vor producătorii să ducă trendul în brânzeturi de la telemea și cașcaval spre brânzeturi de tip gouda, raclette sau trapist

♦ Vânzările de brânzeturi ajung la 5 mld. lei anual, iar cașcavalul și telemeaua au peste 55% din piață. Specialitățile din brânză sunt abia la 13%, astfel că există mult loc de creștere.

Brânzeturile maturate repre­zintă o categorie unde tot mai mulți producători de lactate s-au dus în ultimii ani, pe de-o parte pentru a adăuga mai multă valoare adăugată businessurilor pe care le-au construit, iar pe de altă parte pentru că au văzut că este o nișă unde există cerere, având în vedere că vitrinele marilor magazine erau pline de astfel de produse, în special din import, iar românii cumpără tot mai multe produse sofisticate.

Astfel, producătorii au intrat pe o piață cu o valoare de peste 5 mld. lei, iar ultimele date ale com­paniei de cercetare Market Vector arată că 31,8% din valoarea pieței de brânzeturi sunt date de cașcaval, fiind urmat de telemea (26,9%) și de specialități (13%). În aceste specialități intră practic brânzeturi de tip camembert,  raclette, trapist, tilsit, gouda, pecorino sau buratta, pe care producătorii români le fac după rețete inspirate de la omologii lor din Italia, Elveția sau Olanda.

„Este o piață nișată, foarte grea, unde dificultatea nu este să realizezi un produs bun, ci să îl poți vinde! Consumatorul încă nu face diferența între brânza telemea și brânzeturile maturate și au așteptări ireale când vine vorba de prețul produsului. Loc în piață este, dar ca toți să și putem supraviețui este nevoie să investim în educare, comunicare și informare despre ce este brânza maturată“, a punctat recent Bea Retyi, director de vânzări în cadrul societății agricole Spicom, producătoarea brandului de brânzeturi Arkäse, care produce mai multe tipuri de brânzeturi precum tilsit, trapista, arkenzeller sau raclette.

Brandul este unul tânăr în sectorul brânzeturilor, fiind lansat în 2022, însă ferma familiei Retyi are o istorie de 20 de ani. Până la momentul investiției în fabrica de brânzeturi, laptele era livrat către un mare procesator din zonă.

Un alt fermier care s-a dus către brânzeturi este Varga István, care a pus bazele Manufacturii de Brânză, un atelier de brânzeturi maturate din Cund (județul Mureș).

Și Ionuț Oancea din Tulcea are propria fermă și a dezvoltat brandul Amilact, sub care vinde atât produse proaspete cât și brânzeturi maturate după niște rețete la origine din Italia. Amilact produce brânză maturată 30 și 90 de zile din  lapte de capră.

Pe de altă parte, familia Udrea, care s-a mutat din București în Meșendorf, județul Brașov, l-a convins pe Adrian Stoian, fermier local, să dea valoare adăugată laptelui colectat și să îl transforme împreună în brânza maturată care poartă astăzi numele satului.

Și Lactate Someșene din Dej, județul Cluj, fondat de familia Zanc, care produce brandul de lactate din lapte de bivoliță, dar și de vacă țarina, a intrat pe nișa brânzeturilor maturate. Pe nișa de brânzeturi premium pariază și alți producători precum Five Continents, Torockoi (Binal Mob) sau Asociația Curtea Culorilor.

„La brânzeturi suntem, într-adevăr, la început de drum, iar asta reflectă, de fapt, o etapă naturală de dezvoltare în cadrul unui proces mai amplu de redefinire a relației noastre cu hrana și cu tradiția locală. în ciuda faptului că există o multitudine de mici producători regionali, aceștia se află abia la momentul în care încep să construiască infrastructura necesară pentru a-și transforma activitatea dintr-o practică de subzistență sau de nișă, într-un demers viabil pe termen lung”, spune Alina Iancu, fondatoarea fondatoarea Revino Gourmet și CrameRomania.ro, care a urmărit îndeaproape sectorul vinului, a brânzeturilor artizanale dar și a berii artizanale. Ea spunea anterior că există circa 100 de producători de brânze­turi maturate pe plan local, dintre care circa 30 sunt prezenți în puncte de desfacere din marile orașe din țară.

„Practic, ceea ce vedem acum este o tranziție de la meșteșug la microindustrie, în care cunoașterea tradițională începe să se alinieze cu cerințele unei piețe moderne și diversificate”, a punctat ea.

De altfel, această categorie este una pe care mulți o văd cu potentțial. ȘI Artesana, producător controlat de familia Donici, vrea să facă o fabrică de brânzeturi maturate, o investiție estimată la 10 mil. euro. Daniel Donici spunea recent că cu siguranță mai există loc de creștere pe această piață.

„Îmi doresc să valorific potențialul pe care România îl are de a deveni «mica Franță» a Europei de Est când vorbim despre producția de specialități de brânză. Avem toate ingredientele: tradiție, resurse locale și, mai ales, o comunitate care crede în produse curate și autentice”, spunea Daniel Donici.