O mică bijuterie literară
Cartea "Lacul" este o mică bijuterie literară, de o simplitate și o subtilitate fără egal, scrisă în 1954 de cel dintâi laureat japonez al premiului Nobel, Yasunari Kawabata.
Descriere a unei obsesii, căutare a perfecțiunii intagibile și a frumuseții ideale, povestirea îl pune în scenă pe Gimpei Momoi (un fost profesor bântuit de propriul trecut și de păcatele juneții) care, ajuns fără adăpost și privat de orice urmă de afecțiune umană, rătăcește pe străzi, urmărind tinere necunoscute și admirându-le pașii svelți, silueta magnifică, trupurile pe veci inaccesibile. Gimpei pândește frumusețea acestei lumi, dar este pândit fără răgaz de propria sluțenie – niște picioare diforme, hidoase, care îi amintesc neîncetat de condiția sa de neadaptat.
Textul, neîncadrabil în nicio formulă narativă tradițională, o balansare continuă între clipa prezentă și cotloanele memoriei, este probabil unul dintre cele mai acut moderne scrise de Kawabata. Alături de “Lacul”, volumul editat la Humanitas Fiction mai conține povestirile “Brațul” și “Grabnic se va se scutura”.
Yasunari Kawabata, “Lacul”, Editura Humanitas Fiction, București, 2012