O idee nebunească sau salvarea viitorului tinerilor? Pensionarii să plătească pentru rezolvarea crizei pensiilor

Îmbătrânirea populației plus creșterea speranței de viață este o e­cu­ație care dă bătăi de cap celor mai multe dintre guvernele lumii occiden­­tale deoarece rezultatul sunt presiuni din ce în ce mai mari pe bugetele de stat și pe tineri, care din salariile lor trebuie să susțină din ce în ce mai mulți pensionari. Unele guverne, cum ar fi cel francez, aplică reforme și obligă salariații să se pensioneze mai târziu. Reacția muncitorilor este o explozie de proteste.

De aceea, specialiștii de la Conseil d’Orientation des Retraites (COR), organism care se ocupă cu analizarea situației din sistemul de pensii, au venit cu o idee radicală. Ce-ar fi dacă liderii politici din Franța și din UE ar începe să se uite la o altă sursă de finanțare care se află chiar sub nasul lor: chiar pensionarii.

În medie, ei sunt mai bogați de­cât per­soanele care lucrează – pensia poate fi mai mică decât salariul unui mun­citor, dar adesea pensionarii nu mai au copii acasă și o mare parte dintre ei sunt proprietari de locuințe.

COR a constatat că ave­rea netă a pensio­narilor (avuția tota­lă minus datoriile) este cu 35% mai mare de­cât a oa­menilor care lucrea­ză. De­par­tamen­tul de statistică al ministe­rului sănă­tă­ții și protecției sociale DRESS esti­mează că standar­dele medii de viață au atins 2.310 euro/lu­nă/pensionar în 2019; adică cu 9,5% mai mult decât restul popu­lației.

Cei mai bogați 10% dintre pen­sionari câștigă mai mult de 3.200 de euro/lună net, cu 1,7% din populația pensionară (puțin peste 250.000 de persoane) câștigând peste 4.500 de euro/lună net, conform cifrelor DRESS.

Există, de asemenea, un argu­ment politic: baby boomerii au dus-o mai bine până la pensionare, cu creș­teri economice în general mai mari și cu rate ale șomajului mai scăzute. De aceea, ideea că pensionarii ar trebui cumva să plătească ceva înapoi printr-un „pact intergenerațional“ nu este atât de exagerată.