O idee care ar putea revoluționa sistemul de pensii: angajații care au efectuat ore suplimentare să se pensioneze cu 2-3 ani mai repede

Dragoș Frumosu, președintele Sindalimenta, federația sindicatelor din industria alimentară: „Sute de mii de angajați din industria alimentară, din construcții, din industria auto și din alte domenii lucrează multe ore suplimentare, pentru care plătesc la stat contribuție la pensie. De ce să nu li se reducă și vârsta de pensionare dacă tot plătesc contribuție la pensie?“.

O idee inedită lansată la finalul anului trecut de Dragoș Frumosu, preșe­dintele Sindalimenta (fe­derația sindicatelor din industria alimentară), ar putea revoluționa sistemul național de pensii publice: orele suplimentare efectuate de angajați, pentru care angajatorii plătesc contribuții la stat – inclusiv CAS, contribuția pentru pensie –, să fie luate în considerare atunci când se stabilește vârsta de pensionare.

„În industria alimentară sunt multe domenii cu activitate sezonieră, unde se fac multe ore suplimentare. Spre exemplu: berea și băuturile răcoritoare au trei-patru luni pe an o capacitate de producție suplimentară, în sectorul legumelor și fructelor sunt două-trei luni de forță la recoltare și procesare, în panificație și în industria cărnii în perioada sărbătorilor există o capacitate de producție mai mare. Din totalul celor 170- 180 de mii de angajați din industria alimentară, cât sunt în statistici, eu estimez că cel puțin jumătate sunt în această situație în care fac muncă suplimentară și noi am propus ca această muncă suplimentară să fie luată în calcul atunci când se calculează vechimea pentru pensie“, a explicat pentru ZF Dragoș Frumosu, președintele Sindalimenta.

Conform Codului muncii, munca suplimentară se poate compensa fie prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile de la efectuarea acesteia, fie prin acordarea unui spor la salariu, corespunzător duratei muncii suplimentare.

„Dacă societatea nu poate să îmi dea timp liber corespunzător pentru că are activitate, atunci îmi plătește orele suplimentare, iar eu, pentru orele suplimentare, plătesc toate taxele statului român exact cum plătesc la salarii. Or, în condițiile în care eu pentru orele suplimentare plătesc aceste taxe, de ce să nu se ia în calcul și timpul de muncă pentru pensie? Eu fac orele suplimentare peste cele opt ore de muncă legale, iar pentru aceste ore efortul fizic al angajaților trebuie luat în calcul. Sute de mii de angajați din industria alimentară, din construcții, din industria auto și din alte domenii lucrează multe ore suplimentare, pentru care plătesc la stat contribuție la pensie. De ce să nu se reducă și vârsta de pensionare dacă tot plătesc contribuție la pensie?“, a mai spus Dragoș Frumosu.

Potrivit legii pensiilor din 2010, vârsta standard de pensionare în prezent este de 63 de ani pentru femei și de 65 de ani pentru bărbați. Pentru a obține pensie de la stat, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare (care înseamnă și o pensie mai mare) este de 35 de ani. Dacă un angajat lucrează suplimentar câte o oră pe zi timp de opt ani (1 oră x 250 de zile lucrătoare x 8 ani), atunci el va mai câștiga un an de contribuție la pensie (și va avea nevoie de 34 de ani de vechime pentru un stagiu complet de cotizare, nu de 35 de ani, ca acum), dacă cerința sindicatelor din industria alimentară de includere a orelor suplimentare în vechimea pentru pensie devine lege, potrivit unui calcul al ZF.

„Este necesară o reducere de la 65 de ani la bărbați, de exemplu, la 62 – 63 de ani a vârstei de pensionare pentru angajații care au lucrat suplimentar și care au plătit contribuții pentru această muncă suplimentară. Acest efort depus suplimentar trebuie recompensat, nu doar să ne ia contribuțiile, ci să ne lase să și mai apucăm pensia“, a mai spus Frumosu.

Sindalimenta a trimis această propunere și către Ministerul Muncii, iar într-un răspuns consultat de ZF, Marius Budăi, actualul ministru al muncii, a spus: „Situațiile în care se reduce vârsta standard de pensionare sunt expres și limitativ prevăzute de lege și nu au în vedere timpul de muncă, ci condițiile în care se desfășoară activitatea, unde gradul de expunere la factorii de risc profesional poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale și la comportamente riscante în activitate. Legislația care guvernează sistemul public de pensii din România nu cuprinde reglementări referitoare la reducerea vârstei standard de pensionare cu perioada aferentă orelor de muncă prestate suplimentar peste programul normal de lucru. (…) Apreciez că propunerile dvs. aduc atingere principiilor care stau la baza sistemului public de pensii.“, arată un fragment din răspunsul transmis de ministrul muncii Marius Budăi către președintele Sindalimenta.

„Cred că domnul ministru nu a înțeles despre ce e vorba sau pur și simplu a semnat un răspuns făcut de angajații săi, care nu cunosc activitatea economică din industria alimentară, din construcții sau din industria auto, unde sunt prestate foarte multe ore suplimentare. De aceea, o să îi solicităm o întâlnire“, a mai spus Dragoș Frumosu.

Într-un răspuns transmis în urma unei solicitări ZF, Inspecția Muncii, instituție aflată în subordinea Ministerului Muncii, care are, printre altele, rolul de a sancționa angajatorii care nu îi recompensează pe angajații care muncesc suplimentar (fie cu timp liber, fie cu bani), a spus că „nu deține informații privind evidența orelor suplimentare prestate de angajați“. Și atunci, cum îi verifică și sancționează pe angajatorii care nu și-au respectat obligațiile față de angajații care au muncit suplimentar?