O familie din Fundu Moldovei a făcut de la zero o afacere de 1.000.000 de euro învățată de la bătrânii satului

„Între pereții abatorului cu iz habsburgic construit încă din timpul Împăratului Franz Iosef în anul 1815 am adus la viață rețetele moștenite de la Moș Toader și am dat gust bucăților de carne“, descriu într-un mod pitoresc fondatorii afacerii La Baciu începuturile firmei ANDELVERO (după numele celor trei fiice ale lui Ioan Baciu, fondatorul afacerii: Ana, Delia și Veronica), în anul 1997, ca o continuare a tradiției de măcelari transmise din strămoși. De la măcelăria din comuna Fundu Moldovei afacerea s-a extins la o unitate de producție, trei magazine La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei și București, pe calea Floreasca, cât și o pensiune axată pe promovarea tradițiilor bucovinene, care au totalizat anul trecut venituri de aproximativ un milion de euro.

De la unitatea de producție de preparate din carne, familia Baciu s-a extins în 1998 cu primul magazin La Baciu, în Câmpulung Moldovenesc, iar în perioada următoare s-a concentrat pe dezvoltarea gamei de produse, după rețete bucovinene vechi. A urmat o serie de participări la târguri tradiționale organizate în București și în străinătate care le-au confirmat faptul că există cerere pentru produsele lor, chiar și în Capitală.

„Succesul a venit după ce am invitat bucureștenii să ne guste produsele. La târgurile din Piața Amzei și Muzeul Țăranului Român am fost primiți cu brațele deschise și ni s-a oferit ideea deschiderii magazinului din Capitală“, explică Delia Baciu, fiica lui Ion Baciu, fondatorul afacerii, modul cum au decis să se extindă în București. În 2008 au lansat primul magazin de produse tradiționale din țară, în care se găsesc costița hătuită, chișca tradițională și cârnații din busuioc, dar și zacusca de hribi, dulcețuri de afine și merișoare și alte specialități din „cămara bunicii“. „Am căutat o zonă centrală, aproape de clienții pe care i-am avut în planuri“, explică Delia Baciu modul cum produsele tradiționale și-au găsit locul în zona Floreasca, caracterizată de locuitori cu venituri peste medie și clădiri de birouri.

Delia Baciu vorbește despre clienții lor ca despre oameni care vor să știe ce mănâncă, sunt curioși să afle rețeta și povestea ingredientelor, cât și modul cum au fost crescute animalele. Ca efect al acestei curiozități, s-au extins în 2012 și în zona serviciilor cu un concept de pensiune care îmbină tradiția bucovineană cu atracțiile moderne precum piscina, sauna sau terenul de tenis pe un domeniu întins pe 10.000 de metri pătrați. „Oaspeții de la pensiune sunt în mare parte clienții de la magazin care vor să se bucure de tradiție, de natură și de alimentație sănătoasă.“

Baciu a observat deja o schimbare importantă: dacă la început clienții lor din Câmpulung Moldovenesc alegeau produsele în funcție de preț și făceau comparații cu marfa producătorilor industriali, cu prețuri mai mici și termen de valabilitate mai mare, acum au început să se îndrepte și spre produsele tradiționale, înțelegând diferențele. Spune că numeroasele campanii derulate în mass-media referitoare la alimentația sănătoasă au fost principalele ajutoare în popularizarea alimentelor „de altădată“.

Iar în ce privește efervescența afacerilor construite în jurul produselor alimentare tradiționale, a observat că în intervalul 2008-2013 a existat o febră a deschiderii de magazine axate pe vânzarea de produse tradiționale, iar această nișă aproape devenise un segment. „În Capitală veniseră mai mulți producători din toate zonele țării care mizau pe tradiție în vânzarea produselor lor, realizate nu întotdeauna în mod tradițional. Ordinul Ministerului Agriculturii privind atestarea produselor tradiționale a redus semnificativ numărul acestora, iar reatestarea se face prin îndeplinirea unui cumul de condiții punctuale care îngreunează obținerea atestatului“, explică Baciu, care mai spune și că au fost primii producători de carne ce au obținut acest atestat.