O enigmă care vine din lipsă de strategie. Cu deficit de 6 miliarde de euro din sectorul agroalimentar, Ministerul Agriculturii nu știe cine sunt cei mai mari exportatori de alimente

♦ Ministerul Agriculturii recomandă trimiterea unei solicitări la INS pentru a afla cine sunt cei mai mari exportatori de alimente ♦ INS nu poate furniza date referitoare la cât exportă fiecare companie și cât din exporturi reprezintă alimente ♦ În top zece exportatori din industria alimentară doar trei au în portofoliu doar produse alimentare de bază, restul având și detergenți, cereale sau produse destinate industriei farmaceutice.

Deficitul comercial al României în ceea ce privește produsele ali­mentare (exlusiv cereale, semințe sau animale vii) ajunge anual la aproape 6 miliarde de euro, iar an de an decalajul dintre importuri și exporturi se mărește, deși se văd în cifre timid și eforturile producătorilor locali de a acoperi și alte piețe.

Cu toate acestea, Ministerul Agri­culturii nu știe cine sunt cei mai mari exportatori de alimente din România, adică firmele care reușesc să mențină pe plus exporturile României și care pot fi un start pentru reprezentanții ministerului în realizarea unei strategii pentru produsele „made in Romania“ care pot ajunge pe plan extern. Cine exportă, ce exportă, cât exportă și unde?

„Referitor la solicitarea dumnea­voastră, vă rugăm să vă adresați INS“, a fost răspunsul reprezentanților Ministerului Agriculturii la solicitarea ZF cu privire la lista celor mai mari 50 de exportatori de alimente în primul semestru și la evoluția exporturilor în prima jumătate a anului. Practic, Ministerul Agriculturii care are pe mână un buget de peste 20 de miliarde de lei anual și care este responsabil de un sector strategic într-un context în care războiul din Ucraina a demonstrat importanța independenței alimentare pentru păstrarea unui echilibru economic.

ZF a cerut Institutului Național de Statistică (INS) un clasament al celor mai mari exportatori de alimente, exclusiv animale vii, cereale, semințe, băuturi și țigări. Însă, pentru clasamentul general, datele INS nu exclud și celelalte produse exportate de o companie. „Topul general al firmelor exportatoare/importatoare furni­zat de INS este realizat în funcție de valoarea totală a bunurilor exportate/im­portate“, au explicat reprezentanții INS.

Practic, dacă o companie exportă mai multe tipuri de produse, nu doar ali­mentare, ea este menționată în clasament. Astfel, topul celor mai mari exportatori de alimente este condus de Bunge România SA, care are și activitate de producție de ulei, dar și trading de cereale, din datele ZF, Unilever Europe B.V, care are și o fabrică de detergenți, nu doar de condimente și Swiss Caps, care produce capsule și pentru industria farmaceutică. De exemplu, pe grupe de produse, Unilever Europe B.V. și Swiss Caps AG sunt primii cei mai mari exportatori în categoria preparate alimen­tare diverse (capitolul 21) unde exporturile au ajuns în primul semestru la 194 de milioane de euro, conform INS.

Bunge România este cel mai mare exportator de ulei, dar în datele analizate de ZF compania este prezentă și între exportatorii de semințe. De asemenea, în clasament se află și Bunge Biocombustibil SRL, furnizor de biodiesel. Practic, din top zece companii prezente în clasamentul furnizat de INS, doar trei – Aaylex Prod, Fabrica de Lapte Brașov și Convenience Prod – au în portofoliu produse alimentare de bază, care fac parte din coșul zilnic.

În lipsa unei strategii de creștere a producției de alimente și a exportului de produse finite, România este campioană la livrări de materii prime (cereale, animale vii etc) peste hotare și campioană la importuri de produse prelucrate, adică cu valoare adăugată.

Practic, cele mai im­por­tante produse ca va­loare sunt carnea, lactatele, ouă, mierea, dar și legu­mele, pentru care România plă­tește anual 3,1 mld. euro, adică mai mult decât încasăm pe toate alimentele expor­tate, conform unei analize anterioare a ZF. Iar imaginea României ca producător de ali­mente se ve­de în magazinele locale unde în ultimii ani raf­turile s-au umplut de carne, conserve, dul­ciuri, lactate sau fructe și legume din import.