O dispută cu miză de miliarde: încălzirea globală, o amenințare tot mai serioasă
Dezbaterea privind încălzirea globală, reaprinsă de avertismente dure din partea ONU.
Schimbările climatice au consecințe tot mai severe în întreaga lume, iar impactul acestora va deveni mult mai grav până la sfârșitul secolului dacă omenirea nu va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, avertizează Organizația Națiunilor Unite și American Association for the Advancement of Science în rapoarte publicate recent, care au revigorat dezbaterea privind încălzirea globală. Cele mai vulnerabile sunt țările cu economii emergente – unde industrializarea accelerată din ultimii 20 de ani a fost realizată iresponsabil, în contextul unor norme de mediu relaxate sau inexistente și ocolite cu ușurință din cauza corupției -, dar și statele sărace, neindustrializate, care au o contribuție modestă la fenomen, însă suferă cel mai mult de pe urma creșterii nivelului mărilor și oceanelor și a fenomenelor meteorologice extreme, precum seceta.
RAPORTUL COMISIEI INTERGUVERNAMENTALE PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE (IPCC) DIN CADRUL ONU ARATĂ CĂ ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ REPREZINTĂ O AMENINȚARE TOT MAI SERIOASĂ LA ADRESA SĂNĂTĂȚII, perspectivelor economice și surselor de alimentare cu hrană și apă potabilă a miliarde de oameni din întreaga lume. Efectele fenomenului au potențialul să genereze foamete sau dezastre naturale și riscă să provoace tensiuni sociale, violențe și chiar războaie, avertizează oamenii de știință.
„Lumea, în multe cazuri, este prost pregătită pentru riscurile generate de schimbările climatice„, se arată în comunicatul publicat la începutul săptămânii trecute de agenția ONU, care avertizează totodată că accentuarea fenomenului încălzirii globale crește probabilitatea apariției unor efecte la scară largă, greu de anticipat și posibil ireversibile.
IPCC estimează că o creștere cu 2 grade Celsius a temperaturilor medii ar putea cauza o încetinire cu 0,2 – 2 puncte procentuale a producției economice globale. Multe guverne consideră această prognoză drept una conservatoare.
IN URMĂTOARELE DECENII, SCHIMBĂRILE CLIMATICE VOR AVEA EFECTE PREDOMINANT NEGATIVE. CEI SĂRACI ȘI VULNERABILI VOR FI CEI MAI AFECTAȚI„, spune secretarul general al Organizației Mondiale a Meteorologiei, Michel Jarraud. El a identificat riscuri mai severe în ceea ce privește poluarea din mediile urbane, alimentarea cu apă potabilă și deteriorarea unor ecosisteme.
Raportul prezintă măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră drept o „poliță de asigurare„ globală. Cei mai expuși sunt locuitorii zonelor de coastă și ai insulelor mici, unde furtunile violente, inundațiile și creșterea nivelului mării pot avea consecințe severe, de la dislocarea comunităților până la pierderea de vieți.
Avertismentele au fost luate în serios de înalți oficiali. „Dacă nu acționăm dramatic și urgent, știința ne spune că condițiile climatice și modul nostru de viață sunt în pericol. Dezmințirea științei reprezintă malpraxis. Din unele direcții auzim că nu ne putem permite să acționăm. De fapt, nu ne permitem să așteptăm. Costurile letargiei sunt catastrofale„, a declarat secretarul american de stat John Kerry într-un comunicat.
Încălzirea globală va înrăutăți riscurile la adresa sănătății publice, va afecta agricultura și va produce inundații în multe zone ale lumii, avertizează IPCC. Totodată, fenomenul poate agrava sărăcia și poate accentua tipurile de șocuri economice care conduc la conflicte.
Înainte de a se angaja la investiții de miliarde de dolari în energie regenerabilă sau infrastructură de protecție împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice extreme, multe țări așteaptă ca știința să producă rezultate mai concludente, care să arate cu certitudine evoluția încălzirii globale și contribuția omului la schimbările climatice.
Raportul IPCC arată că există o probabilitate de cel puțin 95% ca încălzirea globală să fie cauzată de om, față de cifra de 90% înaintată în 2007.
Credibilitatea IPCC a fost pusă însă sub semnul întrebării după ce unul dintre rapoartele agenției, publicat în 2007, a prezentat estimări exagerate privind topirea ghețarilor din zona Himalaya. Evaluările ulterioare au indicat că eroarea nu dezminte concluziile cheie ale raportului.
Totodată, unul dintre autorii raportului publicat recent, profesor la Universitatea Sussex din Anglia, s-a retras recent din echipa de contribuitori, considerând că concluziile sunt prea „alarmiste„.