O altfel de mafie pentru altfel de pariuri

O anchetă amplă a agențiilor europene de poliție a scos recent la lumină o rețea uriașă de crimă organizată, coordonată de la Singapore, care se ocupă cu aranjarea meciurilor de fotbal. Victimele mafiei pariurilor descoperite de Interpol și Europol, milioanele de oameni care pariază în fiecare zi pe rezultatele meciurilor de fotbal, o afacere care ajunge la 1.000 miliarde de dolari pe an la nivel mondial sau 3 miliarde de dolari pe zi.

Autoritățile din țările afectate și oficialii forurilor care coordonează și supraveghează sportul rege s-au grăbit să-și anunțe deplina cooperare cu agențiile de poliție, pentru a extermina flagelul distructiv al manipulării competițiilor sportive în vederea câștigului la casele de pariuri, practică patentată încă din vremea spectacolelor cu gladiatori.

Un pariu este un mecanism simplu: un jucător angajează o miză materială, de obicei o sumă de bani, fiind apoi îndreptățit să câștige o cotă din mizele depuse de pierzători dacă situația pe care a pariat evoluează spre deznodământul anticipat de el. În caz contrar, pierde toți banii.

TRIPLU A, DEGEABA. Cu denumiri mai pretențioase, un mecanism de o complexitate greu de înțeles chiar și pentru cei care îl studiază și sume mult mai mari de bani, industria financiară modernă permite celui interesat să-și suplimenteze averea să parieze, pe termen scurt sau lung, pe aproape orice. De la evoluția acțiunilor unei companii, a unei valute sau a unor mărfuri la evoluția dobânzilor unui tip de credit sau bonitatea unui grup de debitori care au credite ipotecare, băncile au o soluție pentru orice tip de miză, indiferent de subiect și obiect. Așa-numitele derivate financiare – pariuri pe rezultatele altor pariuri – sunt create și tranzacționate pe piețe preponderent nereglementate, deși pot cutremura sistemul financiar mondial și pot îngenunchea companii cu tradiție și anvergură, după cum s-a văzut în 2008.

Falimentul Lehman Brothers, bailout-ul AIG sau prăbușirea activelor a numeroase fonduri de pensii sunt cele mai răsunătoare realizări ale traficanților de derivate financiare. Mai recent și mai puțin important, tot tranzacțiile cu derivate au stat la baza pierderii de peste 6 miliarde de dolari suferite de banca JPMorgan Chase în urma unor decizii neinspirate.

Procesul statului american împotriva S&P se referă tot la contracte derivate. De altfel, cazul surprinde esența crizei subprime. Băncile au pregătit pachete de credite ipotecare pe care le-au vândut apoi investitorilor – privați, particulari sau instituționali, sub pavăza ratingurilor de top acordate de agențiile de profil.

Inițiativa guvernului federal al Statelor Unite de a da în judecată agenția de rating Standard & Poor’s pentru că a atribuit ratinguri “AAA” unor instrumente financiare care în scurt timp s-au prăbușit este fără îndoială de aplaudat. Agențiile de rating au jucat un rol cheie în umflarea balonului speculativ care a condus la criza financiară mondială de acum patru ani și continuă să reprezinte un element cheie al industriei creditului, influențând prin analizele pe care le emit dobânzile la care se împrumută companii, guverne și autorități locale din întreaga lume.