O afacere spumoasă: cinci prieteni și-au unit forțele pentru a crea o cramă de vinuri spumante

Tibor Gál senior, un ambasador al Pinot Noir-ului, a intuit că acest soi de struguri, folosit pentru șampanizare, poate găsi în Sălaj un loc prielnic. Visul său, legat de revigorarea producției de vinuri spumante, a fost pus în aplicare de cinci prieteni de-ai oenologului, însă abia după moartea lui.

Toți cinci, iubitori de vinuri și cu experiență în domeniu, au pus bazele cramei Carastelec; investiția inițială în valoare de 5 milioane euro provine, în proporții egale, din fonduri europene, proprii și credite bancare. ”Carastelec este singura cramă de generație nouă care a fost gândită pentru a fi o cramă de spumante. Mai exact, aceasta a fost înființată pentru gama de spumante Carassia“, spune Negele Enikő, brand & marketing manager la Crama Carastelec. Atât alegerea suprafeței pentru cultura de viță de vie, a soiurilor tradiționale, cât și echiparea cramei au fost gândite pentru a produce spumant din recoltă proprie.

Astfel, echiparea cramei permite ca întreg procesul de vinificare a spumantelor – de la recoltă, prima și a doua fermentare, maturare, remuaj, degorjare și până la etichetare – să aibă loc în propria cramă. ”Ne dorim ca prin intermediul spumantelor noastre, produse exclusiv prin metoda tradițională, de maturare în sticlă, să le oferim consumatorilor români o alternativă locală la oferta spumantelor internaționale“, spune Enikő. Pe de altă parte, aceasta ține să precizeze că spumantele Carastelec sunt obținute din aceleași soiuri și prin aceeași metodă folosită în faimoasa zonă Champagne, ”în timp ce lăsăm ca locul de proveniență, terroir-ul, să își spună cuvântul“.

Suprafața de viță de vie deținută de crama Carastelec este de 22 de hectare, iar volumul produs într-un an de recoltă, fără incidente naturale, este de 200.000 de sticle, preponderent vinuri petiante (efervescente, cu perlație ușoară) și spumante, dar și o gamă de vinuri liniștite, în ediții limitate, de maximum 3.500 de sticle pe sortiment. Clădirea cramei, care a devenit funcțională în anul 2013, a fost distinsă în urmă cu doi ani cu Premiul de excelență în construcții; a fost proiectată special pentru a permite ca prelucrarea strugurilor să fie făcută în imediata apropiere a plantației.

Pe de altă parte, clădirea funcționează cu energie verde, mai exact încălzirea și răcirea sunt asigurate cu pompe de căldură, iar consumul de energie este atenuat cu celule solare. Cea mai nouă gamă lansată este cea a spumantelor Carassia, care au fost maturate în sticlă timp de minimum 20 de luni și care reunește trei tipuri de produse, cu prețul de raft între 70 și 80 lei. Portofoliul Carastelec mai conține vinurile efervescente Friza, la preț de 25 de lei, dar și vinuri liniștite Vinca, al căror preț pornește de la 25 de lei și poate ajunge la 60 de lei.

”Momentan, cele mai vândute produse sunt vinurile petiante Friza, o gamă de vinuri ușoare, de vară, obținute fără adăugare de bioxid de carbon. Această metodă de vinificare a fost o premieră în România în 2014, când Crama Carastelec a lansat prima ediție a vinurilor“, susține Enikő. în ceea ce privește spumantele Carassia, pentru moment nu există date referitoare la vânzări, gama fiind scoasă pe piață în urmă cu o lună. Lansarea acestei categorii înseamnă pentru companie atingerea principalului obiectiv pentru acest an, de la care au mari așteptări.

Toate produsele Carastelec sunt comercializate exclusiv în HoReCa și magazinele de specialitate, iar în prezent echipa funcționează cu 19 angajați, dintre care nouă lucrează pe plantație, patru în cramă, iar restul în vânzări și administrație. ”Un alt obiectiv important pentru 2017 îl reprezintă poziționarea în segmentul premium a mărcii pe piața vinurilor din România“, adaugă Enikő. Iar producerea spumantelor de calitate superioară constituie un alt plan pe termen lung. ”Pentru gama Carassia, de exemplu, ne-am propus să creștem volumul de la 25.000 de sticle îmbuteliate în prima ediție până la 50.000 de unități. Același obiectiv îl țintim și cu vinurile petiante, vrem să dublăm în următorii doi ani volumul de sticle îmbuteliate“, adaugă reprezentanta cramei. în viitor, după ce vor acoperi piața din România și Ungaria, producția Carassia vizează și exportul spre alte piețe.

”Spre deosebire de alte țări, unde spumantele sunt consumate la micul dejun, în cadrul unor evenimente casual sau fără o ocazie specială, românii sunt mult mai tradiționaliști. Circa 70% din consumul de spumante se concentrează în perioada sărbătorilor sau a unor ocazii speciale“, declară Negele Enikő despre obiceiurile de consum ale românilor. Pe de altă parte, observă un trend ascendent al apetitului pentru spumante la evenimentele casual sau wine baruri, iar semnalele indică o continuare a acestei tendințe. ”Sperăm că datorită numeroaselor spumante românești nou apărute vom reuși să creștem nivelul consumului de produse locale față de cele importate“, încheie aceasta.

Potrivit datelor Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole, consumul de vin spumant crește pe plan internațional, înregistrând în ultimii 10 ani un plus de 30%, în timp ce producția acestor vinuri a raportat un avans de 40% pe plan mondial. Prin comparație, producția de vinuri liniștite a crescut cu doar 7% în același interval de timp. Tendința se reflectă și pe plan local, iar în România piața de vinuri spumante s-a ridicat la aproape 5 milioane de litri în 2015, ceea ce înseamnă echivalentul a circa 50 de milioane de pahare, conform celor mai recente date ale ZF. De asemenea, mai bine de un sfert din sticlele de șampanie se deschid în noaptea de Revelion, iar primele cinci branduri reprezintă circa 44% din piață.