Numere mari, intervale scurte

Nu spun nimic nou sau interesant atunci când constat că lumea se mișcă mai repede acum decât în urmă cu, să zicem, 50 de ani. Însă nu pot să-mi reprim un mic frison când observ că se mișcă din ce în ce mai repede și nu există niciun semn că “accelerarea istoriei” s-ar putea opri. Cu siguranță există o relație cu celebra lege a lui Moore, care spune în esență că în mai puțin de doi ani complexitatea circuitelor se dublează și performanțele tehnologiei cresc la rândul lor. Crește viteza, intervalele se scurtează.

Dacă ne raportăm la o audiență de 50 de milioane de oameni, constatăm că radioul a atins-o în 38 de ani, televiziunea în 13 ani, iar internetul în doar patru. Facebook a avut nevoie de trei ani și jumătate, iar Instagram a reușit să treacă bariera în mai puțin de un an și jumătate. Niște statistici de la Apple se raportează la o bază de utilizatori de 67 de milioane și constată că Mac-urile au atins-o în 24 de ani, iPod-urile au avut nevoie de doar 5 ani, în vreme ce pentru iPhone au fost suficienți trei. Cel mai rapid a fost însă iPad, care a atins aceeași audiență în doar doi ani. Probabil ascensiunea telefoanelor bazate pe Android a fost și mai spectaculoasă, iar tabletele bazate pe același sistem sunt în plină creștere, mai ales în segmentul prețurilor mici, unde Kindle Fire și cele două modele Nook sunt cel mai bine vândute.
Este evident din aceste serii că tendința este spre zona mobilă și nu e nicio surpriză că anul trecut s-au vândut mai multe telefoane inteligente și tablete decât computere personale. În țări precum Statele Unite sau Marea Britanie, cam jumătate din populație utilizează deja telefoane inteligente, dar în cel mult doi ani situația va fi cam aceeași în toată lumea. Și se estimează că în curând vor fi mai mulți cei care vor accesa internetul prin telefoane și tablete decât prin PC-uri. Dacă acesta este ritmul istoriei, nici nu ar trebui să ne mai mire că Facebook a cumpărat Instagram (o companie orientată exclusiv pe zona mobilă) după doar două zile de negocieri și nici că un plan de restructurare a companiei Nokia întins pe durata unui an (o eternitate!) s-a soldat cu un semieșec care a permis lui Samsung să devină lider de piață într-un sector dominat vreme de 14 ani de compania finlandeză.

Puterea combinației dintre dispozitivele mobile și internet este explozivă și va avea o influență greu de estimat în cele mai diverse sectoare. Însă poate cel mai masiv impact al acestei combinații va fi asupra industriei media, cu precădere asupra a ceea ce numim de obicei presă, adică ziare și reviste. Aici avem o ecuație complexă în care sunt implicate aspecte legate de modelul de afacere al presei, aspecte tehnologice importante și, în subsidiar, un război al giganților internetului.

Poate părea cinică definiția care spune că afacerea presei nu este să vândă conținut, ci să vândă o audiență unor clienți care plătesc pentru publicitate. Desigur că această audiență se creează furnizând conținut de calitate, desigur că presa are și o misiune socială, dar costurile se acoperă în principal din publicitate, iar o anumită aplicație a internetului, cea numită Web, a bulversat întreaga industrie printr-o facilitate banală: link-ul. Accesul direct a perturbat secvențialitatea care te obligă să parcurgi conținutul și, astfel, să consumi reclama. De aici s-a perturbat sistemul metricilor, pentru că tradiționalul pay-per-view nu se mai aplică simplu într-un mediu interactiv. Mai mult, blogurile și rețelele sociale abundă în link-uri la articole din publicații diverse și astfel loialitatea publicului scade. În aceste condiții, apariția telefoanelor inteligente și mai ales a tabletelor a fost receptată cu entuziasm de presă, pentru că “aplicațiile” (apps) promiteau să restaureze “răsfoirea”.

Așadar: browser sau aplicații care aduc conținutul prin internet și te închid între pagini? Într-un articol publicat de Wired în 2010, Chris Anderson proclama moartea web-ului și victoria aplicațiilor. Într-adevăr, numeroase publicații s-au aruncat în această aventură, dar zilele trecute, redactorul-șef de la Technology Review a răsturnat optica, renunțând la aplicații (digital replica) și revenind la web-ul activ (HTML5). Se pare că deocamdată singurii care reușesc agregarea unor audiențe atractive pentru publicitate sunt mogulii internetului, dar aceștia mizează pe strategii diferite.

Într-un clip de câteva secunde de pe YouTube vedem o fetiță de vreo doi ani care trage degetul de la dreapta spre stânga pe pagina unei reviste ilustrate. Titlul: o revistă este doar o tabletă defectă. Morala: inevitabil, presa va ajunge pe tablete. Încă nu se știe sub ce formă.