Numărul șomerilor din economie a ajuns la 464.000 în martie, în scădere cu 14.000 față de luna precedentă. Rata șomajului a ajuns la 5,5% în martie, cea mai mică valoare a acestui indicator din anul 2021

Numărul șomerilor din economia locală a ajuns la circa 464.000  în martie, în scădere cu 14.000 față de luna precedentă și cu aproape  9.900 față de luna ianuarie a acestui an, conform datelor de la Institututul Național de Statistică (INS).

Rata șomajului a ajuns la 5,5% în martie, cea mai mică valoare a acestui indicator din anul 2021. În februarie 2021, rata șomajului a fost de 5,7%, iar ianuarie ajunsese la 5,6%.

Datele despre rata șomajului și numărul șomerilor nu pot fi comparate cu cele înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent, având în vedere că, începând cu anul 2021, INS a revizuit metodologia anchetei forței de muncă în gospodării pentru a răspunde cerințelor noilor regulamente europene intrate în vigoare începând cu 1 ianuarie 202.

„Aceste modificări generează un impact sesizabil asupra estimațiilor – în special asupra numărului populației ocupate și, implicit, asupra numărului populației active – care este numitorul indicatorului «rata șomajului». Din acest motiv datele provizorii publicate pentru lunile ianuarie – martie 2021 nu sunt comparabile cu cele publicate pentru perioadele anterioare”, transmite INS.

Pentru persoanele adulte, cu vârsta cuprinsă între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,4% pentru luna martie 2021. În cazul bărbaților, rata șomajului a fost de 4,6% în luna martie, iar în cel al femeilor a fost de 4,2%. Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 de ani reprezenta 75,1% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna martie 2021.

Activitatea economică și, prin urmare, piața forței de muncă din Uniunea Europeană au fost afectate de pandemia COVID-19 începând cu anul 2020, după cum scrie Eurostat, oficiul european de statistică. 

„Au existat efecte vizibile asupra ocupării forței de muncă, iar oamenii au trecut  de la a fi șomeri la a fi în afara forței de muncă pentru că disponibilitatea lor de a lucra sau capacitatea lor de a căuta un loc de muncă a fost afectată. De obicei, în cazul unei crize economice, șomajul este principalul indicator pentru raportarea deteriorării pieței muncii. Cu toate acestea, având în vedere natura crizei COVID-19, nu avem o imagine completă analizând doar schimbările șomajului”, transmite Eurostat.

Măsurile luate de guvernele europene pentru a limita răspândirea coronavirusului au afectat atât companiile, cât și entitățile publice, cum ar fi școlile. Având în vedere această situație, persoanele fără loc de muncă care ar fi fost disponibile în mod normal pentru a lucra și care ar fi căutat un loc de muncă ar fi putut renunța la a căuta un job din cauza așteptărilor mai mici sau pentru că nu erau disponibile imediat pentru a lucra din cauza altor responsabilități, cum ar fi îngrijirea copiilor.

„Drept urmare, acești oameni nu vor mai fi considerați șomeri. Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani disponibile pentru muncă, dar care nu caută un loc de muncă a crescut după ce au fost puse în aplicare primele restricții COVID-19 în T1 din 2020, ajungând la 3,4% din forța de muncă extinsă comparativ cu 3% în T4 din 2019 și a atins apogeul în T2 din 2020 (4,9%), după care a scăzut și a rămas stabilă la 3,7% în T3 și T4 2020”, adaugă experții de la Eurostat.