Numărul salariaților din România a atins recordul ultimilor 24 de ani, dar nu este suficient pentru a depăși borna de o treime din populație. Loc de creștere încă există, spun angajatorii

♦ „Deficitul de forță de muncă este major, mai ales pentru personalul de execuție, atât în comerț, cât și în industrie.“ ♦ „Loc de creștere poate să existe dacă am reuși să aducem în piața muncii persoane din mediul rural“ ♦ „Sectoarele care înregistrează cele mai mari deficite de personal în România sunt: industria prelucrătoare, transporturile și IT&C“ ♦ „Pescuim cu toții în același iaz, având la dispoziție un număr tot mai mic de candidați.“

Numărul de angajați din economia locală a ajuns la peste 5,13 milioane de persoane în luna noiembrie a anului trecut, în creștere cu mai mult de 49.000 de persoane față de noiembrie 2022, o nouă valoare record la care a ajuns acest indicator în ultimii 24 de ani, după cum arată calculele ZF bazate pe statisticile ofi­ciale de la INS.

De altfel, în ultimii 24 de ani pentru care există date la Statistică, numărul de angajați de pe piața locală a crescut cu circa 16%. Pragul de 5 milioane de angajați a fost atins și depășit în anul 2021.

Cu toate acestea, ponderea angajaților din totalul populației este mai mică de 30%, pe când în țări precum Ungaria și Germania numărul angajaților reprezintă jumătate din populație. 

Loc de creștere poate să existe dacă am reuși să aducem în piața muncii persoane din mediul rural, azi relativ izolate de oportunitățile profesionale datorită dificultății de deplasare către centrele urbane. Ne-ar fi de folos și dacă am revigora sistemul învățământului dual, ca oamenii să poată deprinde meseriile pentru care lipsesc total specialiștii“, a subliniat Raluca Pârvu, business manager al BPI România, companie de consultanță în management și resurse umane.

În plus, ea spune că merită să ne oprim puțin asupra diferenței dintre numărul de salariați și numărul de contracte de muncă înregistrate, dar și asupra localizării acestor joburi.

„Numărul de contracte este de peste 6,72 milioane, ceea ce înseamnă că s-au înmulțit contractele cu timp parțial și cei care lucrează pentru mai mulți angajatori. Aproape 2 milioane de contracte de muncă sunt doar în Regiunea București-Ilfov, așa încât este evident că aproximativ o treime dintre salariații români profită de explozia economică a Capitalei. Capitala este urmată de celelalte centre urbane mari. În România, oportunitățile profesionale și puterea de cumpărare s-au concentrat

în zonele urbane, mai ales în București, și s-au creat astfel discrepanțe mari față de restul țării. Spunem adesea că sunt cel puțin două Românii, iar decalajele urban – rural se măresc continuu“, a detaliat ea.

Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers, spune că în ultimul an numărul de salariați a crescut semnificativ în România, și este de părere că acest lucru s-a datorat în mare parte numărului mare de muncitori asiatici aduși în țară.

„De asemenea, sectoare precum IT-ul, construcțiile și agricultură au înregistrat o creștere semnificativă în 2023, ceea ce a determinat o cerere sporită de specialiști în aceste domenii.

Principalele orașe care au înregistrat o creștere substanțială a numărului de angajați sunt București, Timiș, Cluj și Brașov. Acestea au devenit adevărate centre atractive atât pentru angajații români, cât și asiatici datorită oportunităților de muncă existente în diverse sectoare“, a spus ea pentru ZF.

Există în continuare loc de creștere a numărului de angajați pe piața locală, având în vedere că încă există deficit de forță de muncă în anumite sectoare de activitate.

„Deficitul de forță de muncă este major, mai ales pentru personalul de execuție, atât în comerț cât și în industrie. O mică parte dintre joburi sunt acum ocupate de personal non-UE, dar cei 100.000 lucrători care s-ar putea adăuga în acest an nu vor compensa lipsa de personal“, susține Raluca Pârvu.

Eli Koster, managing director al Oranjegroe, o companie care recrutează pentru locuri de muncă în construcții, industrie și tranziție energetică, susține că baza de talente din România este restrânsă, iar deficitul de forță de muncă vine cu costuri mari pentru angajatori.

„Deficitul de forță de muncă de pe piață a venit cu eforturi și costuri mari pentru selectarea și recrutarea de noi angajați. Pescuim cu toții în același iaz, având la dispoziție un număr tot mai mic de candidați. În industria noastră, acest lucru face ca planificarea capacității să fie tot mai dificilă. Sistemul de punere la dispoziție a specialiștilor prin agenții de forța de muncă temporară este un concept încă nou în România“, susține el, într-o analiză a Asociației Furnizorilor de Resurse Umane (AFSRU).

Companiile românești se lovesc acum în special de lipsa forței de muncă necalificată, dar există un deficit de forță de muncă în domeniile care necesită specializare înaltă, precum medicină sau inginerie, spune Sorina Faier.

„Potrivit Băncii Mondiale, în ultimii 10-15 ani au plecat legal din țară peste 2 milioane de români, aproape 20% din forța de muncă. Există în continuare și deficit de specialiști, medici sau ingineri. Facultățile tehnice din România formează anual aproximativ 7.000 de ingineri, însă conform studiilor, însă in ultimii 10 ani aproape jumătate din ei au plecat peste hotare. Cei mai căutați sunt inginerii din IT, electronică, dar și chimiștii sau inginerii mecanici“, a detaliat ea.

O analiză realizată în această toamnă de PwC România pentru Amcham a constatat că sectoarele care înregistrează cele mai mari deficite de personal în România sunt: industria prelucrătoare, transporturile și IT&C, spune reprezentanta Elite Searchers.

„Aducerea de muncitori asiatici nu este suficientă pentru nevoile economiei, mai ales în domeniile care cer competențe tot mai sofisticate. Companiile ar trebui sa fie în strânsă legătură cu instituțiile de învățământ pentru a integra angajații cât mai rapid în câmpul muncii“, spune Faier.