Numărul optim de joburi. Cât de des poți să-ți schimbi jobul fără a intra pe lista neagră a recruiterilor?
Generațiile tinere, din care fac parte membrii Y și Millennials (cei născuți după 1980), vor schimba cel puțin șapte joburi pe parcursul carierei, susțin specialiștii în HR. Totuși, date ale biroului de statistică a pieței muncii din SUA arată că tocmai aceste generații își dau demisia pentru a începe să lucreze pentru o altă companie, în medie, o dată la trei ani. Prin urmare, realitatea este și…
Totuși, care este perioada „de grație“ a unui job, care sunt semnalele care ar trebui să le dea de înțeles angajaților că este timpul să-și dea demisia și cât de des își pot schimba aceștia locul de muncă fără a trezi suspiciuni din partea recruiterului?
„Am reflectat destul de mult la acest subiect după ce am crescut timp de un deceniu în cadrul aceleiași companii. Fiecare persoană are o perioadă determinată în care poate să se dezvolte și să contruiască în același mediu. Cred că aceasta nu ar trebui să fie mai mică de doi ani și jumătate și în niciun caz mai mare de cinci ani“, este de părere Irina Arsene, fondator al firmei de servicii de background screening Mindit. Chiar dacă angajatorul încearcă să își păstreze angajații motivați și chiar dacă le dă șanse constante de promovare sau de rotire pe alte posturi, cultura companiei este aceeași. Astfel că, odată ce angajatul s-a obișnuit cu modul cum sunt abordate procesele și procedurile, intervine comoditatea, cel mai mare dușman al dezvoltării.
Numărul de joburi pe care, cel puțin în ochii recruiterilor, este bine să le schimbe un candidat de-a lungul carierei diferă în funcție de industria în care lucrează sau pe care o țintește. Spre exemplu, în IT oamenii de HR sunt obișnuiți să aibă interviuri de recrutare cu specialiști care schimbă poziția sau angajatorul chiar o dată la unul sau doi ani. Însă în IT cele mai multe companii lucrează pe proiecte, iar angajații sunt, de fapt, în mare parte, propriii șefi (fiind angajați pe contracte de tip PFA). Prin urmare, ei sunt firme care vânează contracte și care pot să lucreze și doar trei sau șase luni pe un proiect. Iar același lucru se întâmplă și în cazul consultanților, inginerilor sau al managerilor de proiect.
„În sectoare de activitate foarte dinamice, cum este cel de IT, schimbările de rol se fac la unu-doi ani, așa încât specialiștii nu ajung să fie neapărat demotivați, ci pot fi interesați de alte opotunități mai atractive, în principal de tipul proiectului în care urmează sa se implice, de tehnologiile de ultimă oră pe care le pot utiliza sau de metodologia pe care se lucrează sau de colaborarea cu experți internaționali“, explică Larisa Condriuc, business line manager al diviziei Manpower Professional din cadrul grupului cu activități în recrutare și închiriere de forță de muncă temporară ManpowerGroup.
O regulă a schimbării jobului este greu de trasat. În schimb, dacă un recruiter vede schimbări prea rapide de job într-un timp scurt și nu are siguranța că angajatul va sta măcar doi ani la locul de muncă pentru care a fost selectat, astfel încât să își recupereze investiția, CV-ul acestuia s-ar putea să fie plasat în teancul voluminos al celor care nu mai primesc o ofertă. „O persoană care își schimbă joburile foarte des atrage foarte multe suspiciuni din partea unui viitor angajator, care nu își dorește să investească efort și bani în cineva care nu va sta măcar doi ani, astfel încât să merite acest proces. Am observat de-a lungul timpului că, în cazurile de fluctuație mare într-un timp scurt, există un feedback mai puțin pozitiv cauzat, de regulă, de nepromovarea perioadei de probă“, mai precizează Irina Arsene.
Sunt însă și cazuri în care evidența mai multor joburi în CV este apreciată de angajatori pentru expunerea la medii diferite și situații în care nici loialitatea exagerată nu este privită cu ochi bun de recruiter. Spre exemplu, un angajat care a stat într-o singură companie timp de șapte-nouă ani poate fi considerat un candidat dificil pentru că se adaptează mai greu la o altă cultură și la alte procese.
De ce ar trebui angajații să se gândească la o eventuală demisie? Larisa Condriuc spune că „un semnal de alarmă ar fi amânarea sau anularea proiectelor în care sunt implicați, astfel că nu își pot folosi expertiza și nu pot concretiza rezultatele muncii lor. De asemenea, dacă observă că desfășoară activități pur repetitive și nu se mai dezvoltă pentru a ține pasul cu evoluția profesiei sau a tehnologiei, ar putea lua în considerare o schimbare de job“.