Numărul de bilete vândute de cinematografele românești a crescut cu 12,4% în 2014

Potrivit acestui raport anual întocmit de organizația europeană, numărul de bilete vândute în cinematografele din România a ajuns la 10,2 milioane, în creștere cu 12,4% față de anul 2013. De asemenea, încasările din cinematografie au crescut în România, în 2014, cu 15,4% și au ajuns la 185,2 milioane de lei. În schimb, cota de piață a filmelor europene a scăzut anul trecut în România până la 2,2%, cu 0,6 procente mai puțin față de 2013, informează site-ul oficial al Observatorului European al Audiovizualului.

În cadrul Uniunii Europene, încasările brute din cele 28 de state membre au cunoscut o creștere ușoară, de 40 milioane de euro, în raport cu 2013, și au ajuns la 6,32 de miliarde de euro în 2014. În ciuda acestei creșteri de 0,6%, suma totală reprezintă al doilea cel mai slab rezultat financiar din ultimii cinci ani. La fel ca în 2013, curba încasărilor brute o urmează pe aceea a vânzărilor de bilete, care a cunoscut la rândul ei o creștere modestă, de 0,7%, ajungând la 911 milioane de bilete vândute – cu 6,5 milioane mai mult decât în 2013. Cu alte cuvinte, prețul mediu pentru un bilet la cinema – exprimat în euro – a rămas aproape stabil începând din 2012, în jurul valorii de 6,9 euro, în ansamblul Uniunii Europene.

Calculate în monede naționale, încasările brute au crescut în 14 din 27 de state membre UE pentru care datele au fost disponibile înainte de întocmirea raportului și au scăzut în celelalte 13 state membre. Creșterea ușoară a încasărilor din cinematografele din UE rezultă, în principal, din creșterile puternice înregistrate în Franța, Spania (+15 milioane euro – reprezentând o creștere de 3%) și Polonia (+15 milioane euro – reprezentând o creșter e de 9,7%). Ea se datorează și aprecierii lirei sterline în raport cu moneda europeană, fapt care a determinat o creștere a încasărilor brute din Marea Britanie, în ciuda unei scăderi de 2,3% în lire sterline. La cealaltă extremitate, cele mai semnificative scăderi ale încasărilor din cinematografie (în valori absolute) au fost înregistrate în Italia (-46 milioane euro – reprezentând o scădere de 7,1%) și în Germania (-43 milioane euro – reprezentând o scădere de 4,2%).

În afara Uniunii Europene, Federația Rusă și-a confirmat rangul de a doua putere europeană în ceea ce privește numărul de bilete vândute – 176,1 milioane. De asemenea, încasările au crescut cu 2,4% față de 2013 și au ajuns la 43,3 miliarde de ruble. Aceeași tendință de creștere s-a înregistrat și în Turcia: 61,4 milioane bilete vândute (+22% față de 2013) și încasări de 655 milioane lire turcești (+30% față de 2013).

Ca și în anii trecuți, continuările și filmele derivate (spin-off) și-au tăiat partea leului în topul biletelor vândute în 2014 în Uniunea Europeană, întrucât nouă continuări și spin off-uri se regăsesc în topul 20 al peliculelor care au avut cei mai mulți spectatori anul trecut. Primele trei locuri sunt ocupate de peliculele “Hobbitul: Bătălia celor cinci oștiri/ The Hobbit: The Battle of the Five Armies” (22,7 milioane bilete vândute), “Jocurile Foamei: Revolta – Partea 1/ The Hunger Games: Mockingjay – Part 1” (20,1 milioane de bilete vândute) și “Cum să îți dresezi dragonul 2/ How to Train Your Dragon 2” (17,5 milioane de bilete vândute).

“Cu ce ți-am greșit noi, Doamne?/ Qu’est-ce qu’on a fait au Bon Dieu?”, o comedie franceză despre șocul între civilizații, și “Lucy”, un thriller SF regizat de Luc Besson, se numără printre cele mai mari succese de casă europene, cu 17,1 milioane respectiv 15,2 milioane de bilete vândute în Uniunea Europeană. Alte opere cinematografice au avut un parcurs remarcabil, precum comedia spaniolă “Ocho apellidos vascos”, devenită cel mai mare succes de casă spaniol din toate timpurile, și comedia britanică “Paddington”.

La fel ca în 2013, superproducțiile cel mai bine clasate au atras mai puțini spectatori în comparație cu cele din anii precedenți – 42,7 milioane pentru “Skyfall” în 2012, 38 milioane pentru “Harry Potter și Talismanele Morții: Partea 2” în 2011 și 51,9 milioane pentru “Avatar” în 2010. În paralel, numărul total al spectatorilor care au mers să vizioneze filme europene a crescut, iar aceste producții au devenit principalul motor al creșterii globale ce a fost înregistrată de numărul de bilete vândute în cinematografele din UE.

Creșterea vânzărilor de bilete a fost în principal determinată de succesul filmelor europene, în contextul în care mai multe superproducții americane au înregistrat rezultate dezamăgitoare. Cota de piață a filmelor americane a scăzut la 63,1%, – foarte departe de nivelul record de 69,3% din 2013 -, în timp ce filmele europene au obținut o cotă de piață ce a cunoscut o creștere de 26,2%, ajungând la nivelul record de 33,4% la nivelul Uniunii Europene.

Este o valoare record după 1996, primul an în care Obvervatorul European al Audiovizualului a început să calculeze această valoare. Această cotă exclude filmele europene produse în Europa cu capital american, care au obținut cea mai redusă cotă de piață din ultimii ani, de doar 0,3%, din totalul biletelor vândute.

Nivelul producției de film în Uniunea Europeană progresează în mod constant. Această tendință s-a confirmat și în 2014, întrucât numărul lungmetrajelor europene a crescut de la 1.587 la 1.603 filme. Această cifră acoperă, potrivit estimărilor, 1.118 lungmetraje de ficțiune și 485 documentare, reprezentând un nou record. Aproape 32% din lungmetrajele europene au fost coproducții, iar 68% au rămas producții naționale.

Potrivit datelor furnizate de MEDIA Salles, 1.858 de ecrane din Uniunea Europeană au fost convertite în sisteme de proiecție digitală în 2014. Astfel, numărul ecranelor digitale din UE a ajuns la 27.899. La sfârșitul anului 2014, sălile de cinema din Uniunea Europeană au fost digitalizate în procent de 92%. Doar cinci state membre ale UE înregistrează o rată de digitalizare a cinematografelor sale mai mică de 70% – Republica Cehă (53%), Grecia (38%) și țările baltice.

Observatorul European al Audiovizualului, înființat în 1992, este un organism de serviciu public european, compus din 39 state membre și Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană. Observatorul lucrează în colaborare cu organisme partenere și cu profesioniști din sectorul audiovizual, are sediul la Strasbourg și funcționează în cadrul serviciului juridic din cadrul Consiliului Europei.