Numărul de alegători din România a crescut cu 2 milioane de oameni în ultimii 30 de ani, de la 16 la 18 milioane de cetățeni. Cum se explică

16 milioane de cetățeni cu vârste de peste 18 ani aveau în 1992 domiciliul în România, conform datelor de la Institutului Național de Statistică (INS). În 2024, aproximativ 18 milioane de români majori au domiciliul în România, conform acelorași date. În aceeași vreme, însă, populația României a scăzut cu circa 4 milioane, însă în continuare multe persoane au domiciliul „din buletin” în România, însă locuiesc permanent în alte țări.

Cum se explică creșterea numărului de votanți, în condițiile în care natalitatea a scăzut considerabil și demografia României a fost afectată de plecările românilor din țară în ultimii 30 de ani? În primul rând, prin îmbătrânirea populației și creșterea speranței de viață. Pe segmente de vârstă, de exemplu, numărul de persoane cu domiciliul în România în vârstă de peste 85 de ani a crescut de la 142.000 în 1992 la 436.000 în 2024, iar populația de peste 30 de ani a crescut de la 11 mil. în 1990 la aproape 14 mil. în 2024. Pe de altă parte, numărul tinerilor între 18 și 30 de ani a scăzut de la 5,7 mil. în 1990 la 4,2 mil. în 2024. În aceeași vreme, numărul de copii care nu au atins vârsta majoratului aproape s-a înjumătățit, de la 7 mil. la 4 mil. în aceeași perioadă de timp, mai arată datele INS.