Numărul companiilor cu active de peste 1 mil. euro intrate în insolvență în 2024 s-a majorat cu 58% an/an, iar numărul cererilor de concordat preventiv s-a dublat. CITR: Previziunile indică un val de insolvențe, multe firme supraviețuind artificial până acum prin diverse măsuri de sprijin

Numărul companiilor care au apelat la procedurile de insolvență în 2024 a crescut cu peste 9% față de anul anterior și a atins pragul de 7.274. Dintre acestea, 141 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, comparativ cu 90 în anul precedent, echivalentul unei creșteri de 58%.

În paralel, numărul cererilor pentru restructurare prin procedura de concordat preventiv a avut o creștere semnificativă în 2024, de 118%, ajungând la 197, notează o analiză a CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România.

La nivel global, insolvențele înregistrează o creștere accelerată cu o estimare de plus 11% pentru întregul an, după un salt de 7% în 2023.

Dintre țările cu impact asupra economiei României, Germania a înregistrat în ultimul trimestru din 2024 cel mai mare număr de insolvențe ale companiilor începând cu 2009, punând o presiune semnificativă asupra industriilor mari, evoluția negativă fiind atribuită parțial crizei economice actuale și creșterii costului energiei și salariilor.

Astfel, în contextul unor condiții financiare mai restrictive și cererii externe mai slabe, economia locală s-a confruntat cu provocări legate de menținerea stabilității prețurilor și susținerea creșterii, spun consultanții de la CITR.

„Deși încă sub nivelurile crizei financiare globale din 2008, insolvențele în multe țări, inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania, au depășit deja pragurile pre-pandemie, reflectând presiuni economice crescute și tranziția către noi modele de afaceri. Această tendință este resimțită în majoritatea regiunilor și sectoarelor economice, inclusiv în România, impulsionată și de „eliminarea perfuziilor” oferite companiilor în timpul pandemiei și crizei energetice. Insolvențele și cererile de concordat preventiv din 2024 din România ne arată că și mediul de afaceri trece printr-o transformare. Perspectivele actuale indică un val iminent de insolvențe, pentru că multe companii au fost menținute artificial în viață prin diverse măsuri de sprijin. Aceste companii recurg la soluții de redresare când este prea târziu, ceea ce reduce semnificativ șansele de succes.” explică Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Anul trecut, cele mai afectate sectoare au fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul, lider în 2024, cu 1.902 insolvențe, în creștere cu 6,79% față de 2023, sectorul construcțiilor, cu 1.499 insolvențe, în creștere cu 13,39% și industria prelucrătoare, cu 852 insolvențe, în creștere cu 7,17% față de anul anterior.

Cele mai multe insolvențe deschise s-au înregistrat în București (1.375) și în județele Bihor (581), Cluj (529) și Timiș (424) care cumulează 40% din total.

Raportat la județe, cele mai mari creșteri procentuale ale insolvențelor se înregistrează, în Brașov, cu o creștere de 46,39%, urmat de Botoșani, unde numărul insolvențelor a crescut cu 36,84%, și Bacău, cu un avans de 35,78%.

Această tendință ar putea indica o deteriorare a condițiilor economice la nivel regional, afectând atât județele mari și dinamice (Brașov), cât și pe cele cu o economie mai fragilă (Botoșani, Bacău). Fenomenul poate fi legat de scumpirea creditării, scăderea cererii interne sau dificultăți în sectoarele industriale și de construcții.

„Concordatul preventiv poate reprezenta, dacă este accesat la începutul dificultății, o soluție eficientă, care permite companiilor să se restructureze, menținându-și activitatea și locurile de muncă. În același timp, pentru economie, folosirea mai amplă a mecanismelor de prevenire, precum concordatul preventiv, poate reduce impactul economic al insolvențelor.” a adăugat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Consultanții de la CITR mai spun că inflația, deși în scădere, continuă să fie alimentată de creșterea prețurilor la combustibili și alimente, precum și de majorările salariale care pun presiune pe costurile de producție. În plus dezechilibrele economice riscă să accelereze problemele financiare ale companiilor.