Nu mai vreau să am angajați mulți, nu mai vreau să am de-a face cu angajații
În deceniile trecute, a avea un număr mare de angajați era un indicator economic pe care firmele îl scoteau în față. Acum, acest indicator a ajuns pentru multe companii un pasiv”, așa că toată lumea încearcă să reducă numărul de…
În deceniile trecute, a avea un număr mare de angajați era un indicator economic pe care firmele îl scoteau în față.
Acum, acest indicator a ajuns pentru multe companii un pasiv”, așa că toată lumea încearcă să reducă numărul de angajați prin orice mijloc. Am intrat în decenii în care va fi o presiune extraordinară pentru reducerea numărului de angajați și înlocuirea lor cu roboți, aplicații, automatizări, inteligență artificială. Unde nu se poate se va apela la outsourcing, să se descurce alții cu ei.
Businessurile care implică un număr mare de angajați încep să devină vulnerabile, companiile confruntându-se permanent cu presiunea creșterilor salariale, fluctuațiile mari de personal, oferta din ce în ce mai redusă și mai slabă de angajați, plus presiunea pe care o exercită statul și opinia publică privind condițiile de muncă și protecția angajaților.
Acest lucru se întâmplă peste tot în lume, inclusiv în România.
La emisiunea Lecții de business, realizată de ZF în parteneriat cu First Bank, Ion Sturza, fondatorul
elefant.ro, al doilea jucător din retailul online, spune că acum el se uită către afacerile din zona digital, acolo unde există un potențial exponențial de creștere.
Filosofia mea se numește asset-light, adică active ușoare. Acum avem în portofoliu companii care valorează milioane, dar avem 100 de calculatoare. Noi avem o abordare diferită, de open ecosystem și asset-light. Nu vreau să investesc în depozite, în curieri, nu vreau să am de-a face cu șoferii, cu roțile. De ce aș putea eu să fac un depozit mai bine decât un dezvoltator care îl face superb? Noi suntem core-ul online-ului.”
Conceptul de asset-light înseamnă transferul unor structuri de la angajați la procese, ceea ce permite firmelor să devină mult mai agile.
Avem platforma, avem clienții și avem knowledge-ul. Asta este noțiunea de asset-light. Eu țin minte experiența mea de când aveam zeci de mii de oameni. Acum nu mai e nicio problemă, am scos calculatorul din priză și am plecat acasă. Azi, în ecosistemul
elefant.ro sunt câteva zeci de tooluri. Asta îți dă libertatea de a aduce în fiecare zi alte componente. Nu ești dependent de o arhitectură sau de o echipă”, a menționat Ion Sturza, cel care, în anii 2000, a administrat împreună cu Dinu Patriciu grupul Rompetrol.
UiPath, start-up-ul de tehnologie pornit din România, care a ajuns să fie evaluat chiar la 60 de miliarde de dolari în momentul listării pe Bursa de la New York (între timp valoarea acțiunilor a mai scăzut), vinde roboți, de fapt, aplicații care înlocuiesc procesele repetitive făcute de oameni, cum ar fi în HR, în financiar, în contabilitate. Un robot ajunge să coste 4.000 de euro pe an, adică 340 de euro pe lună, adică sub un salariu minim pe economie, care este 500 de euro brut, adică 300 de euro net.
Această aplicație lucrează non-stop, 24 de ore din 24, nu cere majorări salariale, nu se duce în concediu, nu se îmbolnăvește, nu pleacă la concurență, nu protestează, nu amenință cu intrarea în grevă.
Acesta este și unul dintre motivele pentru care companiile vor să înlocuiască cât mai repede oamenii, angajații, cu aplicații, cu sisteme informatice.
Aplicațiile UiPath pot înlocui cinci oameni din șapte.
Bineînțeles că aceste aplicații, roboți, trebuie întreținute, trebuie dezvoltate tot timpul, iar asta implică specialiști. Companiile sunt dispuse să caute și să plătească specialiști, dar nu mai sunt dispuse să aibă de-a face cu grupe mari de oameni.
Aceasta este filosofia noii lumi.
Pentru a face față perturbărilor tehnologice și economice fără precedent din secolul XXI, trebuie să creăm cât de curând noi modele sociale și economice. Aceste modele ar trebui să fie ghidate de principiul protejării oamenilor, nu a slujbelor. Multe locuri de muncă sunt corvezi neinteresante, care nu merită să fie salvate. Nimeni nu visează să devină casier. Ar trebui să ne concentrăm să satisfacem nevoile fundamentale ale oamenilor și să le protejăm statul social și respectul de sine”, scrie Yuval Noah Harari, unul dintre cei mai în vogă istorici și filosofi ai momentului, în cartea sa 21 de lecții pentru secolul XXI”.
(cristian.hostiuc@zf.ro)