Nu aduce ceasul cât aduce anul electoral

MENȚINEREA DEFICITULUI BUGETAR FOARTE MIC DE CĂTRE ACTUALA PUTERE ”are o singură justificare: supraviețuirea lui Victor Ponta la guvernare până la prezidențiale, iar după el, potopul„, afirmă fostul ministru de finanțe Gheorghe Ialomițianu, cerând demisia guvernului pe motiv că politica acestuia de tăiere a cheltuielilor pentru investiții publice, cu 3,6 mld. lei pe primele șapte luni, a determinat o ”cădere economică abruptă„. Politicianul se referea la proaspăta intrare a țării în recesiune: economia a scăzut cu 1% în T2 față de T1 și cu 0,2% în T1 față de ultimele trei luni din 2013.

Tabăra guvernamentală a replicat că față de prima jumătate a anului trecut economia a continuat să crească totuși în S1 cu 2,6% în termeni ajustați sezonier (raportat la un buget construit pe o proiecție de creștere de 2,8%). Conform oficialilor guvernului, creșterea PIB va căpăta din nou avânt în a doua jumătate a anului, atât grație anului agricol bun, cât și datorită relansării programelor de investiții, în condițiile în care deficitul bugetar rămâne confortabil, de 0,2% din PIB după primele șapte luni anului (raportat la un plafon maxim de 2,2% din PIB asumat cu creditorii externi).

Atât strigătele alarmiste ale opoziției, cât și defensiva plictisită a puterii au trecut însă aproape neobservate dincolo de cercul consumatorilor de declarații politice. Leul a traversat o perioadă de apreciere, umflat de banii migratori ieșiți din Rusia și Ucraina, costurile îndatorării publice n-au crescut, iar agenția Moody’s, care își programase pentru 22 august reexaminarea ratingului României, l-a lăsat neschimbat. La fel de pașnic a fost și în iulie, după ce guvernul a insistat să promoveze scăderea CAS în ciuda divergențelor cu FMI. De la începutul lunii iulie, analiștii BCR începuseră să se refere la ”apropierea alegerilor prezidențiale și noua retorică a guvernului în relația cu FMI, care ar putea duce la o despărțire amicală în următoarele câteva trimestre„. Nici la nivelul guvernului sau al BNR, nici la nivelul UE sau al FMI nu mai e văzut ca necesar un nou acord stand-by.

ÎN CE PRIVEȘTE RECESIUNEA, VLAD MUSCALU, ECONOMIST LA ING BANK, AFIRMĂ CĂ ROMÂNIA AR FI PUTUT CHIAR SĂ FI IEȘIT DEJA DIN EA, DACĂ SE VA DOVEDI CĂ DATELE PRIVIND SCĂDEREA CHELTUIELILOR PUBLICE, DE PILDĂ, VIZEAZĂ UN FENOMEN TEMPORAR ȘI NU REFLECTĂ O TENDINȚĂ DESCENDENTĂ DURABILĂ. Muscalu tinde să favorizeze prima interpretare, amintind că modelul practicat în toți anii de la criză încoace în privința cheltuielilor publice a fost același, cu cea mai slabă dinamică în T1 al fiecărui an și cu o majorare puternică în T4. Explicația constă în dificultatea constantă a guvernelor de a planifica pe tot anul cheltuielile astfel încât să nu fie depășite limitele de deficit convenite cu creditorii externi, astfel încât atunci când devenea clar că limita de deficit e în siguranță, adică în general cu ocazia rectificărilor bugetare, ”se dădea drumul la cheltuieli„ în ultimele luni ale anului. Ca atare, ING rămâne pentru moment cu estimarea de creștere a PIB pentru tot anul de 2,9%.

Și economiștii Raiffeisen și-au păstrat deocamdată prognoza de creștere a PIB cu 3,5% pentru tot anul, deși nu exclud o reducere a ei sub 3% după apariția datelor mai detaliate de la Statistică, la 3 septembrie. Scenariul luat în calcul include însă o creștere a PIB în T3 și T4, mulțumită anului agricol bun, poate și deplasării de accent de la motoarele externe la cele interne ale creșterii și poate continuării de către BNR a ciclului de reduceri ale dobânzii de politică monetară, pentru stimularea creditării. |n privința cursului de schimb însă, principalele riscuri, ca și până acum, ar fi legate de evoluțiile geopolitice legate de conflictul din Ucraina, dar fără variații previzibile prea spectaculoase, cu posibile valori de 4,42 lei/euro la finele lui septembrie, 4,45 în decembrie și 4,40 în martie.