Noul normal sau deloc normal? Economiștii greșesc prognozele de trei ani încoace. Dacă așa va fi și de acum încolo?

Economiștii americani, și nu numai, și-au petrecut o bună parte din 2021 convinși că inflația este „tranzitorie”. Și-au petrecut și o mare parte din 2022 subestimând rezistența acesteia. În 2023 au prezis că majorările ratelor de dobândă efectuate de Rezerva Federală pentru a vindeca economia de inflație vor aduce recesiune. Niciuna dintre aceste prognoze nu s-a realizat, scrie The New York Times.

Economiștii au subestimat dorința și puterea de a cheltui a consumatorilor americani și reziliența pieței muncii. Ce le-a scăpat? Unde au greșit? Inflația rapidă este acum o realitate de aproape trei ani. Fed a ridicat dobânzile la peste 5,25% pentru a frâna creșterea prețurilor, însă economia a rămas surprinzător de puternică în fața acestor manevre. Americanii lucrează într-un număr mai mare decât s-a anticipat, iar datele recente privind vânzările cu amănuntul au arătat că populația cheltuie în continuare într-un ritm mai rapid decât se aștepta oricine. Un indicator al vânzărilor de retail a atins în decembrie cel mai ridicat nivel de după pandemie, cu toate că alți indicatori arată persistența pesimismului. Acest comportament este important doarece cheltuielile consumatorilor reprezintă 70% din economia americană, față de doar 50% în Uniunea Europeană sau în zona euro. Deocamdată nu se vede la orizont nicio recesiune economică, deși unii încă o prezic. Întrebarea este de ce experții au evaluat atât de incorect economia din vremea pandemiei și pe cea postpandemică – și ce înseamnă acest lucru pentru politică și perspectivele viitoare. În zona euro, erori mari a făcut chiar Banca Centrală Europeană, iar acest lucru a împiedicat-o să pornească din timp lupta cu inflația. Fed este cea care a dat tonul creșterilor de dobânzi. Este așteptată să îl dea și pe cel al scăderilor.

Estimările economice continuă să vină, dar mulți spun că mersul economiei este atât de greu de prezis de la pandemie încoace încât au încredere scăzută în previziuni. Chiar instituțiile de prognoză atenționează că estimările lor trebuie servite cu o doză bună de prudență. Acum BCE se ghidează pentru a stabili direcția politicii monetare mai degrabă pe datele economice lunare decât pe propriile  proiecții. „Proiecțiile au fost jenant de greșite în întreaga comunitate de prognoză”, spune Torsten Slok de la managerul de active gigant Apollo Global Management. „Încă încercăm să ne dăm seama cum funcționează această nouă economie.”

Două mari probleme au făcut dificile prognozele după 2020. Prima a fost pandemia de Covid. Omenirea nu a mai experimentat o boală cu răspândire atât de mare și rapidă de la gripa spaniolă din 1918 și era greu de anticipat cum vor fi afectate comerțul și comportamentul consumatorilor. A doua complicație a venit din politica fiscală. Administrațiile Trump și Biden au reacționat la șocul provocat de pandemie pompând 4.600 miliarde de dolari în economie pentru a o ajuta să-și revină și să crească. Președintele Biden a convins apoi Congresul să aprobe mai multe legi care permit finanțare pentru a încuraja investițiile în infrastructură și dezvoltarea energiei curate.

Inflația a dat cele mai mari bătăi de cap. Modelele economice prepandemice sugerau că nu va avea o acensiune de durată atâta timp cât șomajul va fi ridicat. Avea sens: dacă o mulțime de consumatori ar fi șomeri sau ar obține creșteri salariale anemice, ei s-ar retrage când companiile ar cere prețuri mai mari.

Dar acele modele nu s-au bazat pe economiile pe care americanii le-au acumulat din ajutoarele pentru pandemie și în lunile de stat acasă. Creșterile de prețuri au început să accelereze în martie 2021, deoarece cererea abundentă de produse precum mașinile uzate și echipamentele de antrenament în acasă s-a ciocnit cu deficitul global de aprovizionare. Șomajul a fost de peste 6%, dar asta nu i-a oprit pe cumpărători.

Administrațiile Trump și Biden au reacționat la șocul provocat de pandemie pompând 4.600 miliarde de dolari în economie pentru a o ajuta să-și revină și să crească. Președintele Biden a convins apoi Congresul să aprobe mai multe legi care permit finanțare pentru a încuraja investițiile în infrastructură și dezvoltarea energiei curate.

Invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 a exacerbat situația, ducând la creșterea prețului petrolului. Dar  în scurt timp piața muncii s-a vindecat și salariile au început să crească rapid. Pe măsură ce inflația și-a arătat puterea de a rezista, oficialii de la Fed au început să crească ratele dobânzilor pentru a tempera cererea – iar economiștii au început să prezică că aceste mutări vor împinge economia în recesiune.

Șefii băncii centrale au ridicat ratele de dobândă cu o viteză nemaiîntâlnită din anii 1980, făcând mult mai scump accesul la un împrumut ipotecar sau unul auto. Fed nu a modificat niciodată ratele atât de brusc fără a provoca o scădere economică, au spus mulți prognozatori.

„Cred că a fost foarte seducător de făcut prognoze care se bazează pe aceste tipuri de observații”, a observat Jan Hatzius, economistul-șef al Goldman Sachs, care a prezis o răcire a creșterii economice mai ușoară. „Cred că asta subliniază cât de diferit a fost acest ciclu.”

Nu numai că recesiunea nu s-a materializat până acum, dar creșterea a fost surprinzător de puternică. Consumatorii au continuat să cheltuiască bani pentru orice, de la bilete la concertele lui Taylor Swift până la produse și servicii pentru îngrijirea câinilor. Economiștii au prezis în mod repetat că americanii se apropie de punctul de ruptură doar pentru a constata de tot atâtea ori că au greșit. O parte a problemei este lipsa de date precise în timp real despre economiile consumatorilor, a spus Karen Dynan, economist la Harvard.

„De luni de zile ne tot spunem că oamenii din partea de jos a distribuției veniturilor și-au cheltuit teancurile de bani din economii”, a povestit ea. „Dar nu știm cu adevărat că așa este.”

În același timp, stimulentele fiscale au avut mai multă putere de a persista decât se așteptau analiștii: guvernele statale și locale continuă să împartă banii care le-au fost alocați cu luni sau ani în urmă. Și consumatorii găsesc locuri de muncă mai multe și mai bune, așa că veniturile lor alimentează cererea.

Economiștii se întreabă acum dacă inflația poate încetini suficient fără o încetinire a creșterii. O aterizare nedureroasă ar fi anormală din punct de vedere istoric, dar inflația a scăzut deja la 3,14% în decembrie, un nivel semnificativ mai jos față de vârful de aproximativ 9% atins în vara anului 2022. Indicatorul a mai făcut totuși un pas în față, dar mic, în decembrie.

De aceea, este prea devreme pentru ca banca centrală să stea  confortabil: inflația era de aproximativ 2% înainte de pandemie. Având în vedere încăpățânarea prețurilor și puterea de rezistență a economiei, este posibil ca ratele dobânzilor să rămână ridicate pentru ca inflația să  fie adusă pe deplin sub control. Pe Wall Street, acest scenariu are chiar și un slogan: „Mai sus pentru mai mult timp”. Unii economiști chiar cred că vremurile cu dobânzi scăzute, cu inflație redusă, așa cum a fost din 2009 până în 2020, s-ar putea să nu se mai întoarcă niciodată. Donald Kohn, fost vicepreședinte al Fed, a declarat că deficitele guvernamentale mari și tranziția la energia verde ar putea menține creșterea și dobânzile mai ridicate prin susținerea cererii de numerar împrumutat. „Bănuiesc că lucrurile nu se vor întoarce”, a spus Kohn. „Dar, Dumnezeule, aceasta este o distribuție a rezultatelor.” El face, astfel, referire la teoria probabilității.

Neil Dutta, economist la Renaissance Macro, a subliniat că America a avut un baby boom în anii 1980 și la începutul anilor 1990. Acești oameni acum se căsătoresc, își cumpără case și au la rândul lor copii. Consumul lor ar putea susține creșterea economică și costurile de împrumut. „Pentru mine, acesta este vechiul normal – anormală a fost acea perioadă”, a spus Dutta. Oficialii Fed, la rândul lor, încă prevăd o revenire la o economie care arată ca în 2019. Ei se așteaptă ca dobânzile să coboare la 2,5% pe termen lung și cred că inflația se va estompa, iar creșterea se va tempera anul viitor. Dacă în 2022 avansul PIB-ului a fost de 0,7%, anul trecut economia a accelerat considerabil în loc să intre în recesiune. Pentru 2024 mai toată lumea prevede o încetinire până undeva la limita  recesiunii, adică o aterizare nedureroasă, așa cum au asigurat tot timpul că va fi oficialii băncii centrale. Aceasta face ca reducerile de dobânzi, așteptate până nu cu mult timp în urmă să înceapă în martie, să pară mai îndepărtate. Întrebarea este, ce se întâmplă dacă economiștii greșesc? Economia ar putea încetini mai brusc decât se prognozează din cauza efectelor cumulate ale majorărilor de dobânzi. Sau inflația s-ar putea bloca, forțând Fed să ia în considerare rate ale dobânzilor mai mari decât a pariat oricine. Domnul Slok crede că aceasta este vremea modestiei.

„Cred că nu ne-am dat încă seama cum funcționează lucrurile”, a spus el.