Noul executiv OMV schimbă radical strategia

Noua strategie a grupului OMV prevede renunțarea, până în anul 2021, la active de 1 miliard de euro din segmentul de rafinare și marketing, focusul companiei devenind producția de hidrocarburi și energie electrică.
Istanbul. O locație absolut superbă pe malul Bosforului, lângă podul care unește partea asiatică de cea europeană a megaorașului cu 15 milioane de locuitori și 600 de moschei. Gustări rafinate, muzică delicată, zâmbete largi. Aceasta este scena pe care noul CEO al OMV, Gerhard Roiss, a decis să-și facă prima apariție publică de la preluarea frâielor din mâinile lui Wolfgang Ruttenstorfer, omul care practic a transformat OMV dintr-un grup austriac într-unul cu expunere internațională.

Locul unde Roiss a decis să-și facă prima apariție nu a fost ales întâmplător. Conferința la care OMV și-a anunțat nu numai schimbarea de CEO, ci și schimbarea de strategie a fost ținută într-o ruină, într-o clădire din care au mai rămas doar zidurile. În interiorul acestei ruine însă, ca într-o coajă, strălucea o clădire nouă, din sticlă, modernă, luminoasă și sofisticată. De la sălile de hotel, OMV a trecut sub noul său CEO la locuri suprinzătoare unde să-și anunțe deciziile și strategia. De la prezentări bogate, susținute de tot top managementul austriac, conferința anuală a OMV s-a transformat într-un one man show. De la Wolfgang Ruttenstorfer și tot boardul OMV cu prezentările aferente s-a trecut la Gerhard Roiss și atât.

Problema este că această schimbare de abordare nu a venit singură, ci a fost însoțită de o schimbare și mai surprinzătoare pe termen mediu si lung. “Prima mea prioritate de la preluarea mandatului a fost schimbarea strategiei. Primul stâlp al dezvoltării va deveni segmentul de explorare și producție, urmat de cel de gaze și energie, rafinarea și marketingul urmând să cadă pe ultimul loc”, a spus Roiss, care de la începutul acestui an a devenit practic cel mai important om pentru economia României, fiind persoana care are primul și ultimul cuvânt de spus în dezvoltarea Petrom, cea mai mare companie locală. Venirea sa la conducerea OMV are loc după un mandat de aproape 10 ani al lui Wolfgang Ruttenstorfer în care OMV a crescut simțitor prin două achiziții strategice în regiune: Petrom și Petrol Ofisi.

“Portofoliul OMV va fi redus semnificativ pentru a deveni mai concentrat și pentru a avea o structură mai simplă. Explorarea și producția oferă un potențial de creștere mare și profituri atractive. Ca urmare, în mod gradual, portofoliul nostru se va muta de la unul concentrat pe partea de rafinare și marketing la unul bazat pe explorare și producție, gaze și energie”, a mai spus Roiss.
Calculul OMV este simplu: dacă pe explorare și producție și pe partea de gaze și energie electrică se fac bani, pe partea de rafinare și marketing se pierd bani. Acestea vor fi principiile de bază pe care se va croi întreaga strategie a OMV pe următorii zece ani. “Pentru a reflecta contracția cererii pentru produsele rafinate din Europa, OMV își va ajusta expunerea pe segmentul de rafinare și marketing și țintește ca până în 2014 să renunțe la active de profil de un miliard de euro prin scăderea capacității de rafinare și a numărului de benzinării. Suntem în 13 piețe, dar ceea ce ne dorim este să avem o prezență regională mai concentrată cu o expunere mai mică pe segmentul de rafinare și marketing”, a mai spus Roiss.

În România, Petrom deja a închis una din cele două rafinării pe care le avea în portofoliu, dar în ultimii ani numărul de benzinării a rămas aproximativ constant, firma având un lanț de puncte de alimentare format din peste 550 de unități. Contextul de piață local este însă unul care ar face destul de ușoară vânzarea unor benzinării ținând cont de faptul că atât azerii de la SOCAR, cât și sârbii de la NIS, care de fapt sunt controlați de rușii de la Gazprom, au anunțat planuri agresive de extindere. Mai mult, NIS chiar a pus recent pe masa Rompetrol, al doilea cel mai mare jucător din piața petrolieră locală, o ofertă pentru preluarea întregului lanț de benzinării. Oferta a fost refuzată, dar acesta este un indiciu al agresivității cu care noii intrați în piață abordează România.