Noua miză a liderilor: digitalizarea angajaților

Oferirea unui ”sens“ al muncii depuse de un angajat a devenit o metodă de motivare a angajaților performanți folosită de către directorii din companiile din România. Este oare aceasta suficientă pentru a câștiga încrederea angajaților?

Aproape șapte din zece (68%) dintre directorii generali din România sunt îngrijorați în legătură cu disponibilitatea persoanelor cu abilități digitale în industria în care activează, în timp ce 64% dintre aceștia văd aceasta ca pe o neliniște chiar în rândul propriilor angajați, arată rezultatele studiului CEO Survey, realizat de firma de audit și consultanță fiscală PwC România. La nivel global, preocuparea liderilor este și mai mare din această perspectivă: trei sferturi (75%) dintre directorii executivi din întreaga lume cred că este dificil să găsești candidați cu abilități digitale în sectorul lor de activitate, iar un procent similar (76%) sunt îngrijorați din cauză că angajații lor nu ar avea astfel de abilități bine dezvoltate.

”Directorii generali din România sunt mai puțin îngrijorați decât omologii lor din Europa Centrală și de Est și din restul lumii. Însă atunci când vine vorba despre dificultatea de a atrage astfel de talente să lucreze în industria lor, românii sunt cel mai relaxați“, a explicat Ionuț Simion, country managing partner în cadrul PwC România. Iar rezultatele studiului CEO Survey – care măsoară de 21 de ani perspectivele și îngrijorările liderilor de business din întreaga lume – arată că aceștia se străduiesc din ce în ce mai mult să își consolideze încrederea propriilor angajați. În România, de exemplu, ediția din acest an a studiului arată că mai mult de nouă din zece directori executivi încearcă să câștige încrederea oamenilor afișând transparență mai mare în ceea ce privește valorile organizației (94%), strategia privind politica de compensații și beneficii (94%), strategia de resurse umane (92%) și contribuția angajaților la rezultatele de business (91%).

Cum reușesc liderii români să își păstreze talentele? ”Pe lângă partea financiară și mediul de lucru – aspecte «igienice» în privința cărora trebuie să fii la nivelul pieței sau peste apiață – le oferim trei lucruri: sens – le arătăm de ce contează ceea ce fac, impact – le arătăm ce impact produce ceea ce facem noi și le oferim un plan de dezvoltare individual“, spune Iulian Stanciu, CEO al eMag, cel mai mare retailer online local. Șeful eMag spune că aceste trei aspecte – sensul, impactul și planul de carieră individualizat – au ajuns să depășească nivelul salarial în ceea ce privește retenția personalului, inclusiv al angajaților din zona de programare, unde fluctuația de personal este mai mică de 20%, deși aceștia primesc în permanență o ”avalanșă“ de oferte de muncă. În acest moment, în topul cerințelor pe care le au angajatorii de la candidați se află creativitatea, capacitatea de a rezolva probleme și de a lua decizii, este de părere Elisabeta Moraru, country manager în cadrul companiei Google România. ”Aceste abilități trebuie formate încă din școala primară, de aceea trebuie introduse din timp  în cultura și în felul în care trebuie să reacționăm. Și dacă tot am introdus orele de informatică ca materie la gimnaziu anul trecut, să nu le scoatem de la liceu – după cum sunt discuțiile din prezent, pentru că așa nu facem nimic“, a mai spus Elisabeta Moraru. În opinia ei, o bună colaborare dintre administrația publică și mediul privat poate aduce rezultate foarte bune în ceea ce privește dezvoltarea abilităților digitale ale oamenilor, mai ales că România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană la acest capitol.

”În momentul în care plățile către o instituție a administrației publice se vor face online, competențele digitale ajung să fie o normalitate, un obicei. Uitați-vă, de exemplu, la faptul că, în multe sate din România oamenii merg la calculatoarele de la bibliotecă și le folosesc pentru a vorbi cu copiii lor plecați în străinătate. A fost greu să învețe? A fost o necesitate“, a mai spus liderul Google România.

Rezultatele CEO Survey mai arată că, în ceea ce privește strategiile companiilor de atragere a personalului în era tehnologiei, liderii de business locali au fost de acord aproape la unison (99%) că este nevoie de o îmbunătățire a abilităților în domeniul comunicării și al capacității de a munci în echipă. Sondajul CEO Survey a fost realizat pe un eșation de circa 1.300 de executivi de top din 85 de țări, dintre care 139 de respondenți au fost din statele Europei Centrale și de Est și 68 de respondenți din România.

”Important de menționat este că trei din patru directori generali din România susțin că este nevoie și că pot să ajute la creșterea nivelului de competențe ale personalului prin oferirea programelor de practică și ucenicie“, a mai spus Ionuț Simion. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care, la nivel internațional, peste 70% dintre lideri cred că au o responsabilitate în legătură cu reconversia profesională a oamenilor care își pierd slujbele ca urmare a impactului pe care îl are tehnologia asupra proceselor de lucru. Mai mult decât atât, rezultatele sondajului mai arată că liderii de companii din România se simt mult mai responsabili decât omologii lor din alte țări atunci când vine vorba de găsirea unor soluții pentru reconversia profesională a celor disponibilizați din cauza avansului tehnologic.

”Liderii din companii încep să conștientizeze că responsabilitățile lor le depășesc pe cele la care ne-am gândi în mod tradițional. Discuțiile de astăzi nu se mai poartă doar în jurul profitului pe care am reușit să îl livrez către acționar sau a schimbărilor legislative care afectează businessul, ci se axează și pe importanța responsabilității pe care un director executiv o are pentru societate per ansamblu“, a spus Olga Grygier-Siddons, CEO al PwC pentru regiunea Europei Centrale și de Est. Un alt rezultat al sondajului CEO Survey mai arată că, în România, 68% dintre directorii executivi consideră că cea mai mare amenințare la adresa perspectivelor de creștere a companiilor este reprezentată de infrastructura inadecvată. Vestea bună este că, deși infrastructura de transport reprezintă o problemă pentru mediul de afaceri, România are o infrastructură digitală foarte bună, atât din punctul de vedere al investițiilor făcute în acest domeniu, cât și în ceea ce privește gradul de răspândire a acesteia.

”Pentru a extrage valoare din infrastructura digitală, avem nevoie de oameni și de crearea unui context de creare de valoare digitală și nu de extragere de valoare digitală. Acest lucru înseamnă crearea de produse digitale în țara noastră, nu numai închirierea de creiere pentru crearea unor produse care apoi sunt vândute în lanțul global“, a spus Sergiu Manea, CEO și președintele boardului BCR, cea mai mare bancă locală după active. ”Ceea ce rezultatele CEO Survey au spus foarte clar este că trebuie să facem un context în care talentul nu doar să intre într-un domeniu, ci să și producă“, a mai spus Manea. El a mai subliniat că, în acest moment, în România, nu există un context de dezvoltare pe termen mediu și lung pentru acea parte a societății care este educată, aspirațională, care respectă principiile eticii muncii și care, poate, are și spirit antreprenorial.

În plus, România trebuie să accelereze procesul de schimbare, având în vedere că suntem în mijlocul unei revoluții fiscale, pentru a ține pasul transformărilor, așa cum se întâmplă în statele dezvoltate. ”Dacă vrem să accelerăm dezvoltarea României avem nevoie de mai mult decât un pariu pe termen scurt. Avem nevoie de o strategie pe termen lung, de pregătirea elevilor care au competențe digitale pentru economia viitorului“, a mai spus Iulian Stanciu de la eMag. Introducerea orelor de informatică încă din școala primară și sprijinul acordat profesorilor să se specializeze în acest domeniu – pentru că e greu pentru un profesor de informatică să accepte să fie plătit cu 500 de euro pe lună, în timp ce un programator câștigă 3.000 – 4.000 de euro – sunt doar câțiva pași în acest sens. ”O altă necesitate este informatizarea administrației publice. În India, de exemplu, există o bază de date de identificare biometrică a oamenilor, o bază cu 1,1 miliarde de oameni. Dacă cineva merge să ceară ajutor social, de exemplu, este identificat după față. Digitalizarea poate duce la economii importante și la o mai bună interacțiune cu autoritățile“, a mai spus șeful eMag. Dincolo de problema deficitului de personal cu care se confruntă majoritatea liderilor de companii din regiune, directorii executivi sunt foarte preocupați de cum își pot face businessul mai digital, se simt din ce în ce mai responsabili de introducerea noilor tehnologii în activitatea de zi cu zi a companiei pe care o conduc.

”Liderii sunt conștienți că au nevoie să recruteze oameni cu abilități diferite de cele pe care le căutau și le găseau în trecut. Ei nu mai au nevoie de oameni care să scrie cod, programe sau algoritmi, ci de oameni care să îi ajute să schimbe organizația, să îi sprijine în introducerea noilor sisteme, astfel încât produsele și serviciile oferite să fie relevante și ușor de folosit de către clienți“, a mai spus Olga Grygier-Siddons de la PwC CEE. Pentru ca acest lucru să se întâmple, spune ea, companiile au nevoie de angajați creativi, capabili să rezolve probleme, cu abilități de leadership și cu o gândire critică. ”Nu mai avem nevoie doar de instrumente și de abilități analitice, cu care am fost obișuiți și educați în trecut.“ De asemenea, directorii executivi care au participat anul acesta la CEO Survey mai sunt preocupați de faptul că, văzând ce nevoie de competențe au în companie, se tem că sistemul educațional nu va produce exact aceste profiluri de viitori angajați și nu va ”echipa“ noile generații cu competențele atât de cerute în business.

”Este foarte important ca mediul de afaceri să lucreze în parteneriat cu școlile, să vină cu idei legate de modul în care se poate face tranziția către formarea de competențe pentru economia viitorului. Pentru că atât competențele digitale ale viitorilor, cât și ale actualilor angajați trebuie îmbunătățite, deoarece oamenii trăiesc din ce în ce mai mult și vor sta tot mai mult în câmpul muncii“, a concluzionat Olga Grygier-Siddons.