Noua generație de berari

Peste 35 de microberării artizanale și-au făcut loc în ultimii ani pe piața berii din România, o industrie unde vânzările sunt estimate la peste 2 miliarde de euro. Dintr-o industrie care a fost martoră după Revoluție a unui fenomen al închiderilor de fabrici, piața berii din România primește acum o nouă gură de oxigen, venită din partea micilor afaceri.

„Este absolut îmbucurătoare tendința pe care o vedem. Sunt în prezent circa 40 de start-up-uri în industria berii, iar unele au trecut chiar de această etapă. Credem că este un fenomen foarte sănătos pentru că reflectă racordarea consumatorului român și a tendințelor sectorului de bere la ceea ce vedem pe plan european și global și nu de azi, ci de 10-15 ani. În plus, toată această ofertă care vine în piață aduce un plus de valoare și de experiență senzorială consumatorului, readucându-i interesul asupra acestei categorii. Și jucătorii mari sunt încriși în acest trend”, spune Robert Uzună, vicepreședinte corporate affairs al Ursus Breweries, liderul pieței de bere din România. Ursus Breweries are în portofoliu cel mai vândut brand de bere din România, Timișoreana, care are o istorie de 300 de ani.

România avea în 1994 circa 125 de fabrici de bere, însă ajunsese în 2011 să aibe mai puțin de 20 de astfel de unități de producție, dintre care două microberării, conform datelor Asociației Berarii Europei. Declinul numărului de fabrici vine în condițiile în care după ’90 fabricile cu tradiție au fost privatizate, iar cumpărătorii au început să reoganizeze operațiunile de pe plan local. Practic, aceștia au centralizat producția în câteva unități.

În același timp, accentul pe preț a determinat o explozie a vânzărilor la bere la PET (ambalaj din plastic), un segment pe care au intrat și cei patru giganți – Ursus Breweries, Heineken România, Bergenbier și United Romanian Breweries Bereprod (URBB – Tuborg), companii care au în prezent o cotă de 70-80% din piață, conform estimărilor Business Magazin pe baza ultimelor date disponibile. Însă ultimii ani au adus cu sine și creșterea vânzărilor de bere premium, iar românii au început să devină tot mai curioși să testeze tipuri de bere pe care le-au mai degustat în călătorii în Belgia, Germania sau SUA. Astfel, în 2017 funcționau circa 45 de fabrici de bere, dintre care aproximativ 30 de microberării.

„Consumatorii categoriei de bere s-au săturat să găsească aceeași bere la toate restaurantele. Vor să experimenteze. Toți oamenii se mută și caută experiențe, produse noi”, spunea recent Laurențiu Bănescu, cofondatorul companiei Fabrica de Bere Bună, care produce în județul Prahova berea Zăganu.

Microberăriile artizanale au început o adevărată revoluție în anii ’70 în Statele Unite ale Americii pentru a contracara expansiunea puternică a unităților industriale. Însă fenomenul nu a făcut „victime” doar peste ocean, ci și în vestul Europei. Astăzi, funcționează peste 2.300 de microberării în Marea Britanie, peste 1.000 în Franța, alte circa 700 în Italia și mai bine de 800 în Germania, conform datelor de la Asociația Berarii Europei. Deși rămâne codașă în Europa la acest capitol, România a avut una dintre cele mai mari evoluții ale numărului de microberării în ultimii 6-7 ani.

Printre primele microberării care și-au făcut loc pe piață sunt cele în care se realizează branduri precum Zăganu, Sikaru sau Ground Zero, însă nu sunt singurele. Mustață de Bere, Bere cu Miere, Amon Ra Olovina, Oriel Beer, One Beer Later, Amistad Beer sau White Collar sunt doar câteva din numele care apar pe rafturile magazinelor de specialitate și nu numai. De exemplu, magazinele de bere artizanală The Beer Institute, dezvoltate de două antreprenoare, au în portofoliu fiecare peste 140 de etichete de bere artizanală de la peste 30 de producători locali, conform ultimelor date.

Pe plan local sunt atât fabrici mici de bere, cât și așa-numiții „client brewer”, adică un berar care are o rețetă proprie, însă nu are o unitate de producție, ci încheie un parteneriat cu o fabrică. De altfel, berea artizanală înseamnă rețete unice și capacitate mică de producție. Un exemplu de „contract brewer” este Wicked Barrel, un brand dezvoltat de Radu Andrieș, 29 de ani, inginer la o fabrică de ciment, și Andreea Andrieș, 31 de ani, QA tester la o firmă din domeniul IT. Cei doi au făcut bere în fabrici precum Ground Zero din București, Bereta din Timișoara, Hop Hooligans sau Oriel. Cei doi tineri vor începe să construiască propria fabrică de bere, în județul Neamț, o investiție de 120.000 de euro. Acest tip de parteneriat aduce la lumină un fenomen puțin întâlnit în România și anume acela al parteneriatelor între antreprenori și al asocierii între aceștia.

„Suntem o comunitate destul de restrânsă în care majoritatea antreprenorilor se ajută, se promovează unii pe alții. Acest lucru se datorează în primul rând faptului că facem asta din pasiune. Ne interesează să scoatem pe piață produse de cea mai bună calitate chiar dacă asta implică costuri mai mari de producție”, a spus Radu Andrieș, cofondator al Wicked Barrel. În general, cei care au pariat pe berea artizanală sunt fie foști corporatiști fără nicio legătură cu industria berii, fie foști angajați ai unor fabrici de bere cu tradiție. Este cazul lui Radu Chițu, care a fost directorul fabricii de bere Heineken din Constanța și care a pus pe picioare propria fabrică în care produce brandul Cazino.

Cele mai multe microberării s-au construit în București, în Capitală funcționând mai mult de zece astfel de afaceri. Acestea se adaugă localurilor care produc bere, dar o comercializează doar către clienții locației. Însă micii antreprenori au investit într-un domeniu în care s-au închis mai multe fabrici decât s-au deschis în ultimii 30 de ani. De altfel, în ultimul deceniu, nu s-a investit în nicio fabrică mare de bere de la zero, în condițiile în care consumul a oscilat în jurul aceluiași nivel – 80 de litri per capita. Pe de altă parte, antreprenorii au sesizat potențialul berii artizanale și au investit în mici fabrici, iar ulterior în branduri care au ajuns pe rafturile marilor magazine. Iar potențial există, mai ales că România mai are până prinde din urmă țările vestice.

România a ocupat în 2017 locul opt în rândul țărilor mari producătoare de bere din Uniunea Europeană, cu o producție de puțin peste 16 milioane de hectolitri. România a reușit să devanseze în 2017 Italia, conform ultimului raport al Asociației Berarii Europei.
În ceea ce privește volumul consumului, cu 16,11 milioane hl România a ocupat în 2017 locul al șaptelea, depășind trei dintre țările cu tradiție în fabricarea și consumul berii în Europa: Cehia, Austria și Belgia.

În ceea ce privește volumul importurilor de bere în România, acesta și-a păstrat și în 2017
ponderea de doar 3% din consumul intern, sectorul local al berii păstrându-și nealterat caracterul său profund național.